«Atâta timp cât sistemul rămâne același, același dezastru va reveni. Nu rezolvăm coșmarul, doar îl amânăm», spune Muhammad Yunus, referindu-se la modul în care guvernele marilor state au înțeles să gestioneze criza. Nu este singurul care susține acest punct de vedere, dar, cu siguranță, când sunt rostite de el, cuvintele au o altă greutate. Și asta pentru că Yunus este cel care, cu mulți ani în urmă, a înființat o bancă al cărei scop este acordarea de împrumuturi oamenilor săraci, adică exact acelora care sunt de obicei refuzați de băncile tradiționale. Ideea s-a dovedit un succes și s-a extins apoi în alte domenii, dând astfel naștere conceptului de „antreprenoriat social“. Iar acestuia ar trebui să i se acorde mai multă atenție în această perioadă, când economiile se zbat să iasă din dificultate.
„Întrebarea nu este dacă soluțiile propuse în Europa sau în SUA pentru ieșirea din criză au funcționat, ci dacă exista o alternativă“, adaugă acesta, referindu-se la decizia statelor de a susține financiar marile instituții financiare pentru a se evita falimentul acestora.
„Și cum băncile salvate erau prea mari pentru a fi lăsate să pice, probabil că nu exista altă opțiune. Dar acum avem grijă să le facem mai mici, pentru a nu avea iar acea problemă? Și aici începe o negociere, cât de mare este prea mare?“, spune Yunus, aducând în discuție un subiect sensibil: care este dimensiunea tolerabilă a unei organizații? „Cele mai multe dintre instituțiile financiare salvate de guverne au fost cele care s-au aflat la baza crizei. Practic, salvăm organizațiile care au creat criza. De ce nu regândim sistemul ca să nu mai creeze problemele pe care le-au creat în trecut?“
În viziunea lui Yunus, aceleași principii funcționează și la nivelul cetățenilor, mai exact, la nivelul sistemului de asigurări sociale. „Guvernele dau bani oamenilor săraci, șomerilor. Soluția nu este să dăm bani oamenilor, ci să stimulăm creativitatea, să-i stimulăm să se descurce singuri. Scrierea unor cecuri nu rezolvă problema, ci doar o amână, pentru că mai multe generații ale aceleiași familii vor trăi în același fel“, spune Yunus.
Un euro perechea de pantofi
Iar întrebările pe care le pune nu sunt retorice, așa cum problemele pe care le ridică au, în opinia sa, și o soluție. „În loc de a da bani șomerilor, mai bine creăm o întreprindere socială care să dea locuri de muncă oamenilor care trăiesc din ajutor social. În Bangladesh, nu avem această problemă, pentru că Guvernul nu își permite să dea bani oamenilor, așa că oamenii trebuie să fie inventivi și să se descurce singuri“. Și acolo întreprinderile sociale nu sunt o raritate, ele fiind folosite pentru rezolvarea mai multor probleme de ordin social, precum lipsa apei potabile, de exemplu. Dar ce este de fapt o întreprindere socială? O companie care nu plătește dividende, al cărei scop nu este multiplicarea banilor acționarilor, ci rezolvarea unor probleme de ordin social. „Ideea este una simplă, dar este în contradicție cu afacerile convenționale, de aceea există o anumită ezitare în punerea ei în practică“, spune Yunus.
„Ni se spune mereu că scopul unei companii este maximizarea profitului. Așa că toți construim afaceri după acest principiu. Dar oamenii nu sunt mașini de făcut bani: vrem să câștigăm bani, dar în același timp ne dorim și multe alte lucruri care nu sunt incluse în țintele afacerilor tradiționale. De ce să nu creăm afaceri care să rezolve probleme, nu doar să facă bani?“
Câteva exemple din Bangladesh, generate de companii precum Danone, Adidas sau Veolia în parteneriat cu Banca Grameen, arată că ideea poate funcționa. Cum copiii din Bangladesh suferă adesea din cauza lipsei de vitamine și minerale, Danone și Grameen au creat o întreprindere socială care produce și distribuie iaurt îmbogățit cu vitamina A, zinc și iod, potrivit cerințelor nutriționale ale copiilor. Pentru a fi accesibil și celor mai sărace familii, iaurtul se vinde cu echivalentul a șase eurocenți paharul.
Împreună cu Adidas, Grameen și-a propus să rezolve problema oamenilor care umblă desculți. A fost înființat un joint-venture care produce încălțăminte la un preț de un euro perechea. „Întâi trebuie identificată problema ce trebuie rezolvată, apoi se creează conceptul unei întreprinderi sociale care să rezolve această problemă, apoi se investesc banii pentru lansarea acelei afaceri. Aceasta este structura cu care trebuie să lucrăm“, spune Yunus.
Nu ar trebui să fim nerăbdători să revenim la normalitatea anterioară crizei. Criza este o oportunitate bună pentru a redesena lucruri, de a le reinventa.
Sistemul bancar se focusează pe oamenii bogați. De ce nu-l regândim astfel încât toată lumea să aibă acces la bănci, chiar și cei mai săraci?
Cine este Muhammad Yunus
În anul 2006, Muhammad Yunus și Banca Grameen, creată de el, au obținut premiul Nobel pentru Pace.
ALTERNATIVĂ Conceptul de antreprenoriat social, dezvoltat de Yunus în Bangladesh, are la bază modelul Băncii Grameen: servicii bancare pentru categoriile cele mai sărace, fără garanție. Acest tip de business a devenit punct de referință pentru numeroase inițiative de micro-finanțare din lume. În prezent, banca are aproape 2.500 de sucursale ce furnizează servicii de creditare pentru mai mult de opt milioane de oameni săraci din peste 80.000 de sate din Bangladesh.
Te-ar putea interesa și:
