La nivel global, are loc o iniţativă de amploare care va reforma principiile fiscalităţii în domeniul impozitelor directe şi va schimba radical modelul de business al companiilor multinaţionale: Planul de acţiuni BEPS al OECD

De ce acum şi de ce planul de acţiuni BEPS? Deşi foarte amplu şi ambiţios, Planul de acţiuni BEPS („Base erosion and profit shifting“, tradus – „erodarea bazei impozabile şi transferul profiturilor“) a evoluat în ritmul şi termenele iniţial propuse, estimându-se că, deja de la 1 ianuarie 2016, va exista un set de măsuri unitare, gata de implementare.

În practică, s-au dezvoltat scheme de optimizare fiscală perfect legale, prin intermediul cărora s-a reuşit evitarea plăţilor unor impozite în jurisdicţiile cu un nivel de fiscalitate mai ridicat.

Pe fondul crizei financiare din ultimii ani, guvernele ţărilor din grupul G20 au hotărât că este nevoie de un plan de măsuri care să determine o impozitare corectă a multinaţionalelor în fiecare ţară în care acestea desfăşoară activitate economică.

Astfel, a fost însărcinat un grup de lucru din cadrul OECD cu privire la elaborarea unui plan de recomandări pe parcursul anilor 2014-2015, urmând ca, începând cu 1 ianuarie 2016, să înceapă o perioadă de tranziţie privind implementarea lor efectivă pe parcursul a doi-trei ani.

În ce constă planul de acţiuni BEPS?

Prin setul de 15 acţiuni, BEPS vizează modificarea legislaţiilor naţionale, a tratatelor de evitare a dublei impuneri şi a Ghidului OECD privind preţurile de transfer. Acesta nu propune modificarea cotelor de impozitare, ci modalitatea de atribuire/alocare a profiturilor (bazei impozabile) între jurisdicţii. O componentă esenţială a Planului de acţiuni BEPS este intensificarea schimbului de informaţii pe două planuri: printr-o creştere a transparenţei şi raportării de informaţii de către contribuabili către autorităţi fiscale, dar şi între autorităţile fiscale ale diverselor state (de ex. publicarea acordurilor de preţ în avans, respectiv a soluţiilor fiscale emise cu privire la aplicarea anumitor regimuri „preferenţiale“). Comisia Europeană a emis deja, în martie 2015, o propunere de modificare a Directivei privind schimbul de informaţii, cu scopul de a extinde schimbul automat de informaţii pentru acordurile de preţ în avans şi soluţiile fiscale.

De asemenea, acţiunile BEPS vizează şi modificări în domeniul preţurilor de transfer, această arie fiind în prezent una dintre cele mai vizate de către autorităţile fiscale din România în cadrul controalelor efectuate.

O propunere inedită este elaborarea unui instrument juridic multilateral prin care se vor modifica unitar şi concomitent peste trei mii de tratate de evitare a dublei impuneri încheiate până în prezent între statele participante. Astfel, România şi-ar putea modifica în acelaşi timp toate cele peste 80 de tratate de evitare a dublei impuneri încheiate până în prezent cu alte state.

Care este impactul scontat asupra mediului de afaceri din România?

Este de aşteptat ca România să se  confrunte cu un nou val de schimbări legislative care vor viza impozitul pe profit, preţurile de transfer şi impozitul cu reţinere la sursă.

Se pot anticipa mai multe urmări la nivelul României: o creştere a bazei impozabile, printr-o realocare a profiturilor în funcţie de locul unde se desfăşoară în principal activităţile economice; restructurări ale activităţilor desfăşurate de companiile multinaţionale sau, cel puţin, o analiză a procesului de creare de valoare adăugată în cadrul lanţului de companii, a alocării de riscuri şi capital, precum şi a dezvoltării şi utilizării de active intangibile; creşterea obligaţiilor de documentare a contribuabililor (noi reguli de raportare cu privire la structuri şi tranzacţii de planificare fiscală „agresivă“, noi cerinţe de documentare a preţurilor de transfer); obligaţia grupurilor multinaţionale de a raporta către autorităţile fiscale ale tuturor statelor în care activează informaţii cu privire la alocarea veniturilor globale între jurisdicţii, impozitele plătite şi activitatea economică desfăşurată. În contextul actual, fără o înţelegere a schimbărilor care se prevăd, adaptarea la noul sistem ar putea conduce la un impact mult mai sever asupra mediului de afaceri.

Te-ar putea interesa și: