“Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă surprinderea cu privire la poziţia exprimată în 27 mai 2016, la Atena, de preşedintele Federaţiei Ruse cu privire la sistemul de apărare antirachetă din România. Această pozitie relevă o ignorare a situaţiei reale pe care atât România, cât şi Aliaţii săi au explicat-o în repetate rânduri în ceea ce priveşte caracterul pur defensiv al sistemului de apărare antirachetă. Ar putea fi, totodată, interpretată ca o ameninţare la adresa securităţii regionale. Reamintim şi cu această ocazie că prevederile Acordului bilateral dintre România şi SUA în domeniul apărării antirachetă reglementează cu stricteţe caracterul defensiv al sistemului de la Deveselu şi conformitatea acestuia cu prevederile Cartei ONU. MAE reiterează că acest sistem nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse sau a altui stat. Distorsionarea repetată a acestor realităţi nu face decât să menţină o atmosferă tensionată, în contradicţie cu spiritul de deschidere manifestat de România şi Aliaţii săi pe tema apărării antirachetă. În plus, este surprinzătoare plasarea acestui subiect în cadrul regional de securitate, în condiţiile în care sunt binecunoscute cauzele evoluţiilor preocupante din ultimii ani în materie de securitate regională”, se mai arată în comunicatul MAE roman.

“Putin spune că România şi Polonia ar putea fi acum în raza de acţiune a rachetelor ruse”, titrează Reuters.

“Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat România şi Polonia că s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruse, deoarece găzduiesc elemente ale scutului antirachetă american pe care Moscova îl consideră o ameninţare. Putin a făcut vineri cele mai dure declaraţii la adresa scutul american, atrăgând atenţia că Moscova a afirmat în repetate rânduri că va lua măsuri de retorsiune, însă Washingtonul şi aliaţii săi au ignorat avertismentele. În cursul lunii mai, armata americană – care susţine că scutul antirachetă este necesar pentru apărarea împotriva Iranului, şi nu ameninţă Rusia – a inaugurat la Deveselu, în sudul României, prima unitate din Europa unde este operaţională o componentă terestră a scutului antirachetă american. Acesta urmează să se extindă în Polonia. “Dacă ieri în aceste zone din România oamenii pur şi simplu nu ştiau ce înseamnă să fii în raza de acţiune, de astăzi suntem forţaţi să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea”, a declarat Vladimir Putin la Atena într-o conferinţă de presă, organizată în comun cu premierul grec, Alexis Tsipras. “În aceeaşi situaţie se află şi Polonia”, a continuat preşedintele rus. Vladimir Putin nu a specificat ce măsuri concrete va lua Rusia, însă a subliniat că nu va face primul pas şi doar va răspunde la acţiunile Washingtonului. “Nu vom acţiona până când nu vom vedea rachete în zonele cu care ne învecinăm”, a mai spus preşedintele rus.”

“Scutul antirachetă nu reprezintă o ameninţare la adresa securităţii Rusiei, spune ministrul de Externe polonez”, scrie portalul 112.international.

“Elemente ale scutului antirachetă american care urmează să fie amplasate în Polonia nu reprezintă o ameninţare la securitatea Rusiei, a transmis duminică agenţia de ştiri poloneză PAP, care îl citează pe ministrul de externe Witold Waszczykowski. Reuters aminteşte că preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, la Atena, că România şi Polonia s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruse deoarece găzduiesc elemente ale scutului antirachetă american pe care autorităţile de Moscova le consideră o ameninţare la adresa securităţii Rusiei. “Preşedintele Putin ar trebui să ştie foarte bine că scutul antirachetă din Polonia nu are nicio relevanţă pentru securitatea rusă. Acest sistem este conceput să apere Europa de un atac cu rachete din Orientul Mijlociu”, a declarat Waszykowski într-un interviu publicat duminică de PAP. 'Totuşi, prezenţa militară în Polonia a americanilor şi a forţelor multinaţionale ale NATO reprezintă într-adevăr un răspuns la comportamentul agresiv al autorităţilor ruse care ne îngrozeşte. Aceasta va fi o prezenţă în scop defensiv, nu va presupune o ameninţare la adresa Rusiei”, a adăugat şeful diplomaţiei de la Varşovia.”

“AID: Ultima declaraţie a lui Putin, o ameninţare direct la adresa României”, scrie aid-romania.org

“Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei consideră că ultima declaraţie a preşedintelui rus Vladimir Putin este o ameninţare directă la adresa României. “O declaraţie fără precedent care confirmă toate analizele şi punctele de vedere ale AID din ultimii ani cu privire la interesul şi poziţia Rusiei faţă de România şi creşterea pericolului şi interesului Rusiei faţă de viaţă politică, socială, dar mai ales securitatea naţională a României. Această declaraţie reflectă toate acţiunile din ultimii ani la adresa României, iar AID avertizează asupra unui interes crescut de destabilizare a României şi deraiere a sa de la linia de politică externă euro-atlantică”, se precizează în comunicatul AID. Organizaţia nu exclude faptul că Rusia ar putea apela la influenţarea puterii politice sau la organizarea unor mişcări de stradă pe fondul unor rezultate nesatisfăcătoare de guvernare. “Atragem din nou atenţia că atât România, cât şi Aliaţii săi trebuie să trateze cu maximă seriozitate astfel de declaraţii ameninţătoare la adresa securităţii naţionale a României, pe care Vladimir Putin nu încetează să le transmită, ignorând total explicaţiile date în repetate rânduri în ceea ce priveşte caracterul pur defensiv al sistemului de apărare antirachetă”, se mai precizează în comunicat. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat vineri România şi Polonia că s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruse, deoarece găzduiesc elemente ale scutului antirachetă american pe care Moscova îl consideră o ameninţare. “Dacă ieri în aceste zone din România oamenii pur şi simplu nu ştiau ce înseamnă să fii în raza de acţiune, de astăzi suntem forţaţi să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea”, a declarat Vladimir Putin la Atena într-o conferinţă de presă, organizată în comun cu premierul grec, Alexis Tsipras. “În aceeaşi situaţie se află şi Polonia”, a continuat preşedintele rus.”

“Forțele irakiene au intrat în oraşul Falluja, în încercarea de a-l elibera de militanţii ISIS”, titrează The Guardian, în pagina electronică.

“Armata irakiană a început o operațiune de eliberare a oraşului Falluja, bastion al Statului Islamic, aflat în apropiere de Bagdad. O unitate militară încearcă să avanseze în oraș, a declarat un ofițer, în timp ce explozii și focuri de armă au putut fi auzite în districtul sudic Naimiya. Un purtator de cuvant al serviciului contraterorist, de elită al Irakului a declarat că trupele au intrat în oraș din trei direcții. "Forțele irakiene au intrat la Falluja sub acoperire aeriană din partea coaliției internaționale, forțele aerului irakiene și aviația militară și sprijinite de artilerie și tancuri, a declarat general-locotenent Abdelwahab al-Saadi, comandantul responsabil de operațiune. "Forţele serviciului contraterorist  CTS, poliția Anbar şi armata irakiană, în jurul orei 6 dimineata, ora României, au intrat în Falluja din trei direcții", a spus el. "Există o rezistență din partea Daesh ", a adăugat el, folosind acronimul arab pentru Isis. Armata irakiană, sprijinită de miliția șiită iraniană, au început operațiunea de a recucerire a oraşului Falluja la data de 23 mai, în primul rând prin înăsprirea asediului în jurul orașului aflat la 50 de kilometri vest de Bagdad, iar acum a început un atac direct.”

„Demisie a negociatorului-şef al opoziţiei siriene din cauza eşecului negocierilor de pace”, scrie Le Monde.

“Negociatorul şef al opoziţiei siriene a anunţat că demisionează din cauza eşecului discuţiilor de pace de la Geneva sub egida ONU pentru o reglementare politică în Siria şi continuării bombardamentelor regimului asupra zonelor controlate de rebeli. Mohammad Alloush, care este de asemenea reprezentantul puternicei facţiuni a rebelilor Jaish al Islam în cadrul Înaltului Comitet de Negocieri HNC cu sediul în Arabia Saudită, a declarat, într-un comunicat transmis agenţiei Reuters, că negocierile de pace nu au reuşit de asemenea să asigure eliberarea a mii de deţinuţi sau să împingă Siria spre tranziţie politică fără preşedintele Bashar al-Assad. Şeful principalei delegaţii a opoziţiei siriene, Asaad al-Zoubi, a declarat de asemenea la canalul Hadath TV că şi el vrea să fie eliberat din postul său în cadrul HNC, dar nu a confirmat că a luat o decizie similară. Potrivit unei surse din opoziţie, Zoubi a fost înlocuit într-o remaniere a echipei de negociere a HNC ce include atât facţiuni militare, cât şi grupări politice. Potrivit lui Zoubi, de patru luni nu au avut loc discuţii de pace reale de la lansarea ultimei runde de convorbiri de pace de la Geneva şi cererile opoziţiei pentru ca procesul susţinut de ONU să exercite presiuni asupra autorităţilor siriene pentru a permite accesul ajutoarelor umanitare în zonele asediate nu au fost luate în seamă. Opoziţia siriană şi-a suspendat în aprilie participarea oficială la negocierile de pace declarând că va reveni numai dacă situaţia se schimbă radical pe teren, în semn de protest contra ofensivei armatei siriene şi considerând că aceasta înseamnă că încetarea focului este efectiv terminată. Cu toate acestea, ea s-a aflat sub o presiune puternică pentru a nu renunţa cu totul, aminteşte Reuters.”

“Comemorarea centenarului bătăliei de la Verdun”, citim pe site-ul verdun2016.centenaire.org

“Francois Hollande şi Angela Merkel au făcut apel, cu prilejul comemorării centenarului bătăliei de la Verdun, la protejarea Europei, un “spaţiu fragil”, de “forţele divizării” care au devenit tot mai vocale odată cu criza migraţiei. “Datoria noastră sacră este înscrisă în pământul răscolit de la Verdun, se rezumă în câteva cuvinte: să ne iubim ţara dar să protejăm casa noastră comună, Europa, fără de care am fi expuşi furtunilor istoriei”, a declarat şeful statului francez în faţa miilor de cruci albe din cimitirul de la Douaumont. Cei doi şefi de stat, veniţi duminică în estul Franţei pentru a comemora una dintre bătăliile cele mai sângeroase din Primul Război Mondial, au subliniat amândoi fragilitatea unei Uniuni Europene din care Marea Britanie ar putea ieşi dacă tabăra “Brexit” va câştiga referendumul de la 23 iunie. Europa este “cea mai mare comunitate de ţări democratice”, dar şi “un mare spaţiu fragil” care trebuie protejat, a spus Hollande. Forţele “diviziunii, închiderii şi ale replierii sunt din nou în prim-plan”, a mai spus preşedintele francez. La rândul ei, cancelarul Angela Merkel a evocat şi ea “slăbiciunile” actuale ale Europei în contextul crizei migraţiei. Cancelarul german, a cărui ţară a primit peste un milion de refugiaţi în 2015, a făcut apel la solidaritate europeană în faţa crizelor, apreciind că este important pentru supravieţuirea UE “să nu ne închidem în noi, ci să fim deschişi pentru ceilalţi”. “Dacă gândim numai în termeni naţionali, asta nu ne va permite să avansăm. Asta este valabil atât pentru gestionarea crizei datoriei în Europa, dar şi pentru primirea refugiaţilor”, a spus ea. “Franţa şi Germania au responsabilităţi speciale printre care şi aceea de a pune capăt conflictelor care sunt la porţile noastre”, a adăugat Hollande, dând exemplul conflictului separatist din estul Ucrainei, dar are şi “responsabilitatea de a primi populaţiile care fug de drame şi de massacre”. 'Nu trebuie să uităm niciodată, mai ales aici, că istoria poate fi tragică, că este făcută din bulversări şi accelerări care dintr-o lovitură pot arunca o ţară, o regiune – vedem Orientul Mijlociu – în haos”, a subliniat preşedintele francez.”


Te-ar putea interesa și: