Nu pachetul salarial şi beneficiile asociate sunt cele mai importante pentru un angajat, ci condiţiile de dezvoltare personală şi calitatea colaborării în companie. Mai exact, pentru angajaţi primordial este respectul cu care sunt trataţi de către superiorii lor. Aceasta este concluzia principală a suplimentului „Top 100 cele mai bune companii pentru care să lucrezi”, lansat, miercuri, de revista Capital, în colaborare cu institutul de cercetare a pieţei GfK România.
Promovat sub sloganul „Angajaţii au decis”, „Top 100 cele mai bune companii pentru care să lucrezi” este un studiu profesionist care şi-a propus şi a reuşit să surprindă cât mai multe aspecte referitoare la gradul de satisfacţie a angajaţilor situaţi pe poziţii medii de conducere (middle management) faţă de companiile în care lucrează.
„Această nouă ediţie a Top 100 poate fi considerată şi un barometru al pieţei muncii autohtone, într-un an în care, în prima jumătate, se vorbea intens despre criza forţei de muncă, pentru ca, în a doua parte, această sintagmă să fie înlocuită de criza financiară globală. Companiile care s-au confruntat cu fluctuaţii de personal ridicate au fost obligate să pună un accent şi mai mare pe programele de fidelizare a angajaţilor performanţi, şi nu numai. Din a doua jumătate a anului, însă, când în economiile din întreaga lume, inclusiv cea din România, au început să aibă loc primele restructurări de personal dictate de efectele crizei globale, stabilitatea locului de muncă a devenit extrem de importantă”, a spus Iulian Bortoş, redactor-şef Capital.
La această ediţie a topului au fost invitate să participe peste 360 de companii, printre cei mai importanţi jucători din diverse domenii de activitate din România. Principalele criterii de selecţie au fost numărul de angajaţi (fiind eligibile companiile care au cel puţin 100 de salariaţi şi minimum 20 de middle manageri). Dintre acestea, au acceptat să participe un număr de 150 de companii.
Studiul prezentat în acest top a fost realizat în urma intervievării a peste 3.000 de angajaţi care ocupă astfel de poziţii. Acestora li s-a asigurat păstrarea caracterului strict confidenţial al răspunsurilor, lucru esenţial în obţinerea unor opinii sincere, care să garanteze obiectivitatea studiului.
Chestionarul adresat salariaţilor participanţi la studiu a cuprins 37 de criterii de evaluare, grupate în patru mari categorii, după cum urmează:
1. Condiţiile de muncă – opt criterii, printre care sediul companiei, spaţiile de recreere, condiţiile de recreere periodică sau suportul IT;
2. Calitatea colaborării în companie – zece criterii, printre care respectul cu care este tratat angajatul, feedback-ul din partea şefului direct, atmosfera de lucru sau gradul de implicare al managementului în activitatea angajatului;
3. Pachetul salarial şi avantajele salariale – opt criterii, printre care nivelul salariului, sistemul de majorări salariale, sistemul de bonusuri/prime acordate pentru recunoaşterea meritelor sau sistemul de compensare a orelor suplimentare;
4. Condiţiile de dezvoltare profesională – 11 criterii, printre care oportunităţile interne de dezvoltare a carierei, recunoaşterea meritelor, sistemul de avansare în cadrul companiei sau sistemul de training.
În realizarea topului, GfK România a efectuat două evaluări: măsurarea percepţiei angajatului asupra importanţei fiecăruia dintre cele 37 de criterii, precum şi a gradului de mulţumire a angajatului faţă de felul în care fiecare criteriu este întrunit de compania angajatoare.
„Din perspectiva grupului-ţintă intervievat de noi, şi anume persoanele cu funcţii medii de conducere, se pare că pachetul clasic format din telefon, laptop sau tichete de masă nu mai este considerat de către angajaţii 2008 ca fiind un stimulent suficient pentru a rămâne sau a accepta jobul respectiv. Dimpotrivă, astfel de beneficii au ajuns să fie considerate elemente standard, un punct de plecare în momentul în care se negociază o ofertă şi nu o valoare adăugată din partea angajatorului”, a spus Andi Dumitrescu, director general GfK România.
GfK România este singura entitate implicată în calcularea scorurilor parţiale şi generale şi în alcătuirea clasamentului general şi a oricăruia dintre minitopurile publicate în “Top 100 cele mai bune companii pentru care să lucrezi”.
În plus, suplimentul „Top 100 cele mai bune companii pentru care să lucrezi” cuprinde şi „Topul celor mai bune locuri de muncă din Europa”, aşa cum a reieşit în urma studiului realizat de Great Place to Work Institute.
Cine este GfK?
Prezent în România din 1992, GfK România este cel mai mare institut de cercetare de piaţă din ţară şi face parte din grupul GfK, numărul patru în lume. Grupul GfK are mai mult de 130 de reprezentanţe, birouri şi participări active în 63 de ţări şi peste 7.800 de angajaţi.
