Construcţiile şi agricultura vor suferi o rece­siune cu două cifre, iar numărul efec­tiv al şomerilor ar putea depăşi trei milioane. Pesimism extrem sau imagine realistă?

În urmă cu un an, cei trei membri ai familiei Teodorescu se întâlneau seara în apartamentul lor de la etajul trei al unui bloc de pe Bulevardul Brâncoveanu din Bucureşti spre a-şi da veşti bune. Firma de instalaţii a tatălui nu mai făcea faţă valului de comenzi şi ajunsese la şase angajaţi, mama, contabilă, câştiga aproape în fiecare săptămână clienţi noi, iar fiul, deşi terminase facultatea de mai puţin de douăsprezece luni, era deja la al treilea loc de muncă. Ultima schimbare de job o făcuse pentru un salariu cu 50% mai mare decât cel anterior.

În iulie 2009, lucrurile s-au schimbat radical: compania domnului Teodorescu mai are doar doi angajaţi şi are probleme în a găsi lucrări, o bună parte din clienţii soţiei sale au tras obloanele sau au început să-şi facă singuri contabilitatea, pentru a tăia din costuri, iar firma la care lucra băiatul celor doi a făcut concedieri, aşa că tânărul a fost silit să se angajeze în altă parte, pe o leafă de două ori mai mică.

Toate prognozele sunt pe minus

Nu ştie nimeni câte familii din România simt, într-un fel sau altul, criza economică. Statisticile nu sunt în stare decât să furnizeze o imagine generală şi seacă a realităţii. De exemplu, că în primul trimestru al acestui an economia a scăzut cu 6,2% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2008. Iar când vine vorba de viitor, experţii dovedesc că nu sunt în stare să cadă de acord. Banca Mondială şi FMI vorbesc de o scădere cu 4%, respectiv 4,1% a PIB în 2009, dar reprezentanţii Comisiei Europene şi chiar ai Fondului Monetar Internaţional au afirmat, recent, că ar putea fi vorba de estimări prea optimiste. Şi agenţia Moody’s se aşteaptă la mai rău. „Cele mai recente prognoze arată o contracţie de 4%, dar aş spune că, cel mai probabil, cifra va fi în curând revizuită în urcare“, a declarat Mediafax analistul Kenneth Orchard.

Pentru alţi analişti, optimism înseamnă reducerea PIB cu „numai“ 6%. „Dacă în trimestrele următoare PIB-ul nu creşte faţă de primele trei luni ale anului, ne ducem şi mai jos de 6%, care rămâne încă un scenariu optimist. Mizăm pe industrie, singura ramură unde se vede o îmbunătăţire în acest an“, afirmă economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.

Dacă Merril Lynch şi-a modificat, în iunie, estimarea contracţiei economice, de la 3,4% la 6,4%, reprezentanţii ING România cred că se va înregistra o prăbuşire cu 7,1% a economiei (dublu faţă de estimarea anterioară, de 3,5%). „Fără nicio excepţie, toate sectoarele economiei vor scădea. Ne aşteptăm la reduceri de două cifre în cazul construcţiilor şi agriculturii. Celelalte sectoare vor înregistra, probabil, scăderi cu o singură cifră. Ne aşteptăm ca industria să scadă cu 7,5%“, afirmă Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, chief economist ING Bank România.

„Estimările privind o scădere cu două cifre în domeniul nostru sunt corecte. Vom încheia anul cu nişte rezultate urâte, fără precedent“, spune Adriana Iftime, directorul executiv al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC). Ea afirmă că, din păcate, nu se vede o normalizare a situaţiei prea curând. „Sunt foarte puţine licitaţii, nu se semnează contracte. Cât despre promisiunile că ni se vor plăti datoriile şi se vor aloca bani pentru proiectele publice de infrastructură, am mai auzit asta şi în ianuarie. Adevărul este că Guvernul nu ne-a ajutat cu nimic“, completeză reprezentanta PSC. Cei din agricultură spun, însă, că situaţia nu e chiar atât de disperată. „Putem spune că ploile din ultima perioadă salvează o bună parte din producţia agricolă“, afirmă Adrian Rădulescu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

Numărul real al şomerilor

166-32907-10_grafic_27.jpgEste evident că o recesiune atât de severă nu va ocoli aproape pe nimeni. Întreprinzătorii vor suferi cot la cot cu angajaţii lor, iar statul va trebui să răspundă unor probleme sociale din ce în ce mai mari, cu încasări din ce în ce mai mici la buget. „Este probabil ca rata creditelor neperformante sa crească semnificativ, rata şomajului să treacă de 10% în 2010, şi leul să se deprecieze către 4,7 lei/euro sau chiar mai mult. Din punctul de vedere al impactului social, anul 2010 va fi mult mai nefavorabil decât 2009“, crede Nicolaie Alexandru-Chidesciuc.

Şi preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, consideră că vom asista la o creştere aproape fără precedent a numărului celor fără loc de muncă. „Numărul oficial al contribuabililor la fondul public de sănătate este estimat în 2009 la 5,08 milioane, faţă de 5,8 milioane în 2008. Din start, peste 700.000 de salariaţi şi liber-profesionişti despre care statul crede că nu vor mai avea surse de venit“, explică el. „În plus, din pricina sistemului ticălos de raportare a şomajului, care nu-i mai ia în calcul pe cei rămaşi fără slujbă, dar care nu mai primesc ajutor financiar de la stat, la cei peste 500.000 de şomeri oficiali se adaugă 2,4 milioane de cetăţeni cu vârstă de muncă, dar care se ocupă cu agricultura de subzistenţă“, arată Costin.

137 mld. euro a reprezentat PIB-ul României în 2008. În acest an, el ar putea scădea, conform diferitelor estimări, până la 118 mld. euro (şi din cauza diferenţelor de curs)

Veşti bune, veşti proaste

FINAL Recesiunea se va sfârşi în 2010, cred cei mai mulţi specialişti. Ionuţ Dumitru, de la Raiffeisen, vede o creştere de 1% a economiei anul următor, iar Banca Mondială estimează o evoluţie pozitivă de 0,5%.

NEGATIV Ceva mai pesimişti, FMI şi Comisia Europeană cred că vom asista la o stagnare economică în 2010, în timp ce Comisia Naţională de Prognoză vorbeşte de o creştere nesemnificativă, de 0,1%. Reprezentanţii ING consideră însă ca probabilă continuarea scăderii şi în 2010.

VIITOR Pe termen lung, lucrurile ar putea sta foarte bine pentru ţara noastră. Merril Lynch vede o creştere economică medie anuală de 4,4% pentru România în următorul deceniu, peste mediile prognozate pentru ţări ca Ungaria, Cehia sau Polonia.

PESIMISM Şi în interiorul Guvernului varianta oficială (recesiune de 4%) a fost pusă serios la îndoială. Consilierul premierului Emil Boc, Andreea Vass, a anunţat recent că este posibilă o scădere a PIB de 9% în trimestrul  al doilea.