‘După ce au fost dezamăgite de comunism, aceste ţări riscă acum să tragă concluzia că nici capitalismul nu aduce beneficii”, explică analistul belgian Amid Faljaoui.
Băncile vest-europene asigură trei sferturi din împrumuturile din Europa Centrală şi de Est, unde în majoritatea ţărilor a rămas acum doar câte o bancă independentă importantă.
Experţii băncii Raiffeisen au evaluat activele bancare din Europa Centrală şi de Est la 1.940 miliarde în iunie iunie 2011 (5,5% din totalul din zona euro).
Multe dintre băncile străine ce domină regiunea – printre care banca italiană UniCredit, cea belgiană KBC, Commerzbank din Germania şi austriecii de la Raiffeisen – au avut de suferit ca urmare a crizei datoriilor din zona euro.
Banca UniCredit îşi concentrează acum operaţiunile din regiune pe Polonia, Rusia şi Republica Cehă, în dauna altor 16 ţări din regiune unde este activă.
În acelaşi timp, este de aşteptat ca francezii de la Société Générale şi austriecii de la Erste, Raiffeisen şi Bank Austria (o subsidiară a băncii UniCredit) să îşi limiteze disponibilitatea de creditare în Europa Centrală şi de Est.
Bulgaria şi Romania – afectate şi ele de criza din Grecia, întrucât băncile greceşti au subsidiare în cele două ţări – sunt în mod special expuse riscurilor. Efectul se simte şi în Serbia, stat candidat la aderarea la UE, unde băncile KBC şi Hypo Bank sunt în curs de vânzare a subsidiarelor.
Totuşi, unii analişti economici rămân optimişti. ‘Nicio bancă nu şi-a retras capitalul de pe piaţa românească. Şi de ce ar face-o?”, afirmă Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României. Leul românesc a înregistrat unul din cele mai bune rezultate din regiune anul trecut, iar ratele dobânzii rămân favorabile, adaugă Vasilescu.
‘Aceste bănci străine au investit miliarde în ţara noastră, ele nu se vor retrage; au făcut bani frumoşi până acum. România a reuşit să treacă prin criza economică având capacitatea de a evita căderea într-o criză financiară. Eu numesc acest lucru paradoxul românesc”, a spus Adrian Vasilescu. El a menţionat că România poartă în prezent discuţii cu ‘unele bănci vest-europene bune” care iau în considerare potenţialul mediului economic românesc.
Premierul bulgar Boiko Borisov spunea nu demult, la Bruxelles, că băncile din ţara sa nu au nevoie de nicio recapitalizare, întrucât legea adoptată după intrarea în incapacitate de plată din 1997 le obligă să menţină un nivel al recapitalizării de 15%, mult mai ridicat decât cel cerut de Uniunea Eurpeană.
Ungaria, care în prezent încearcă să obţină un nou ajutor financiar internaţional, este în mare măsură dependentă de creditele de la băncile din zona euro. Potrivit BBC, băncile străine furnizează patru cincimi din creditele din Ungaria.
Un alt motiv de îngrijorare este rata ridicată a creditelor neperformante din regiune, care ajunge de la 5% în Rusia la peste 12% în Ungaria, adaugă sursa citată.
SURSA: Agerpres
