Cei care derulează afaceri în agricultură pot obţine venituri anuale de 200-300 de euro pe hectar, la o investiţie în achiziţia terenului de 2.000 de euro pe hectar.

Potrivit lui Mihai Romaniuc, general managerul Solproiect, companie austriacă specializată în achiziţia şi comasarea terenurilor agricole din România, suprafaţa ideală pentru cultivare este de 100-150 ha, din care dacă ai două culturi anuale poţi obţine venituri de 300 de euro/ha/an.

”Cultivi orzoaică sau rapiţă până în iunie şi porumb până în octombrie. Astfel, dacă ai cumpărat terenul cu 2.000 de euro/ha îţi poţi recupera foarte reprede investiţia, cu venituri de 300 euro/ha/an”, susţine Romaniuc.

Acesta a mai dat exemplul un investitor din România care deţine 2.800 ha de teren arabil şi are un profit brut anual de un milion de euro, după o investiţie iniţială de circa 200.000 de euro, dezvoltată în decurs de şapte ani.

Solproiect deţine în România 6.000 ha de teren arabil.

Datele companiilor imobiliare specializate în sectorul agricol arată că, în România, preţurile sunt şi de cinci ori mai mici decât cele din alte state europene.

La noi preţul mediu cerut pentru un hectar variază între 2.000 şi 3.000 de euro, în timp ce în Ucraiana şi Marea Britanie preţul este de 6.000 – 7.000 euro/ha, în Serbia 7.000 – 8.000 euro/ha, iar în Franţa 6.000 – 6.500 euro/ha, conform companiei de consultană imobiliară King Sturge.

„În Austria terenurile mai puţin fertile decât cele din în România costă 10.000 de euro pe hectar, în ţări precum Polonia, Cehia şi Slovacia 5.000 de euro pe hectar. În România terenurile fertile se vând cu 2.000 de euro pe hectar. Pe termen lung în cadrul Uniunii Europene nu va mai fi posibilă menţinerea diferenţelor atât de mari între preţuri”, a declarat Thomas Prader, unul dintre acţionarii companiei austriece Solproiect, care se ocupă cu achiziţia şi comasarea terenurilor agricole din România.

Încă departe de standardele europene

Doar 22% din exploatările agricole ale României sunt realizate conform standardelor europene. Acestea sunt concentrate pe circa 4% din suprafaţa agricolă a ţării şi sunt cultivate de circa 50 de jucători mari din industrie, potrivit lui Radu Boitan, managing directorul companiei de consultanţă imobiliară King Sturge România.

Suprafaţa agricolă a României a scăzut din 2005 şi până acum cu circa 8,5% prin trecerea în intravilan a terenurilor, ca urmare a urbanizării, astfel că în prezent avem circa 9,4 mil. ha de teren arabil.

Dacă până acum 2-3 ani, comasarea terenurilor agricole era realizată prin cumpărarea drepturilor de la oameni care urmau a fi împroprietăriţi de stat şi investitorii puteau cere autorităţilor să primească terenul achiziţionat într-un singur loc, acum situaţia este diferită.

”Terenurile pe care nu le poţi comasa la suprafaţa pe care o deţii, le arendezi sau încerci să dai la schimb alte loturi. Bineînţeles că se pot cumpăra şi terenuri gata comasate”, a declarat Mihai Romaniuc, general managerul Solproiect, companie austriacă care deţine în România 6.000 ha de teren arabil.