Agenţiile guvernamentale sunt primele victime în lupta pentru reducerea cheltuielilor statului. Nimeni nu pare a şti cum va continua reorganizarea sistemului public şi care vor fi efectele.
Traian Băsescu a stârnit un adevărat scandal spunând că ne trebuie cu 20% mai puţini angajaţi în sistemul bugetar (ceea ce ar duce la concedierea a aproape 300.000 de persoane). Cel mai probabil, nu vom vedea astfel de restructurări masive, mai ales într-un an electoral. Însă, ca dovadă că le-a ajuns criza la os, membrii coaliţiei au decis ca 226 din agenţiile guvernamentale să fie comasate, desfiinţate sau preluate de ministere. Vor rămâne, în urma procesului, 107 agenţii, iar 9.200 de posturi vor fi eliberate, a anunţat premierul Emil Boc. „Există agenţii unde încă nu se simte niciun fel de criză, iar salariul şoferilor este de 4.100 de lei şi cel al unui director este de 17.600 de lei“, a explicat el motivele care au stat la baza acestei măsuri.
Calculele Executivului arată că astfel se vor economisi 50 de milioane de euro, în timp ce alte 100 de milioane de euro vor fi „salvate“ după ce veniturile proprii ale unor agenţii guvernamentale precum AVAS sau Inspectoratul de Stat în Construcţii vor fi preluate la bugetul de stat, angajaţii lor urmând să fie plătiţi, ca urmare, la fel ca restul angajaţilor din sistemul public.
Avem soluţia. Dar vrem s-o folosim?
„Dacă dispar agenţiile înfiinţate pe criterii politice, e în regulă. Aşteptăm să vedem ce se va întâmpla în realitate. Principala problemă este dacă sunt daţi afară oameni doar din agenţiile centrale sau şi din teritoriu“, reacţionează Vasile Marica, preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex.
Se pare că liderul sindical ştie ceva: este foarte posibil ca tăvălugul restructurării să lovească şi în afara Capitalei. Ministrul Dezvoltării Regionale, Vasile Blaga, a spus de curând că există diferenţe foarte mari între numărul angajaţilor în primării care gestionează comunităţi similare. „În unele cazuri, s-a ajuns la situaţii aberante“, a afirmat el, dând ca exemplu primării de comună cu 5.000 de locuitori, unele având 11 salariaţi, iar altele, 50.
Nimeni nu pare a şti încă exact ce se va întâmpla, mai ales că în multe cazuri funcţionează principiul descentralizării. Soluţia la toată această nebuloasă este simplă, crede directorul de cercetare al Societăţii Academice Române, Sorin Ioniţă. „Ar trebui scoase din sertar contractele de asistenţă tehnică privind restructurarea aparatului bugetar, realizate în anii trecuţi, pe bani buni, de firme consacrate. S-ar clarifica astfel multe lucruri care acum par a fi în ceaţă. Din păcate, nu cred că există voinţa de a reorganiza cu adevărat aparatul de stat“, spune Ioniţă. El consideră că fiecare domeniu trebuie tratat în mod separat. „Unele sectoare pot apela la ousourcing, altele, nu. Nu poţi face reduceri, de exemplu, în sănătate, unde şi aşa există deficit de personal. În schimb, Ministerul Educaţiei ar putea să se transforme într-un fel de «think tank», cu doar o mică fracţiune din personalul actual“, explică Sorin Ioniţă.
Între plus şi minus
La prima vedere, s-ar putea crede că punerea pe liber a unui număr cât mai mare de bugetari va slăbi presiunea pe buget şi va rezolva bună parte din problemele financiare ale Guvernului. În realitate, nu e chiar aşa. În primul rând, disponibilizaţii ar primi plăţi compensatorii, valoarea lor şi perioada pe care se vor acorda variind de la caz la caz. Apoi, cum şansele ca proaspeţii şomeri să fie absorbiţi de sectorul privat par a fi minime, marea majoritate a foştilor angajaţi ai statului vor primi ajutor de şomaj.
„Noi am făcut o simulare pentru concedierea a 20.000 de salariaţi cu funcţii de execuţie din administraţia locală, luând în calcul un salariu brut mediu de 900 de lei (la care se adaugă şi contribuţiile plătite de angajator), respectiv un ajutor de şomaj de 750 de lei, plătibil pe o perioadă de 15 luni. Rezultă economii anuale de circa 66 de milioane de euro şi cheltuieli iniţiale de 55 de milioane de euro, fără eventualele plăţi compensatorii (care ar putea ajunge şi ele la 10-20 de milioane de euro – n.red.)“, explică Vasile Marica.
Nu numai că, pe termen scurt, impactul direct al restructurării ar fi aproape anulat. Mai mult, până îşi vor găsi un alt loc de muncă, cei concediaţi nu vor mai plăti impozit pe venit şi nici contribuţii sociale sau de sănătate, ceea ce se va întoarce, până la urmă, împotriva bugetului public consolidat. Rămaşi cu bani mai puţini, bugetarii daţi afară vor consuma mai puţin şi, ca atare, se va încasa mai puţin TVA.
Scăderea vânzărilor la anumite produse ori servicii ar putea afecta câştigurile unor companii, ceea ce va duce, din nou, la încasări mai mici la buget, de această dată din impozitarea profitului. Nu în ultimul rând, este foarte probabil ca rata restanţierilor în rândul acestei categorii să crească, fie că e vorba de credite, cheltuieli de întreţinere sau impozite pe proprietate.
Una peste alta, n-ar fi tocmai de mirare dacă se va constata că, în ciuda bunelor intenţii, măsura restructurării aparatului birocratic al statului va avea, cel puţin pentru un timp, efecte contrare celor aşteptate.
150 milioane de euro va câştiga bugetul de stat prin comasarea, desfiinţarea sau preluarea veniturilor unor agenţii guvernamentale
