Aflată deja pentru avizări în Guvern, noua legea a asigurării obligatorii a locuinței are șanse mari de a ajunge în Parlament chiar anul acesta. Ea va permite brokerilor de asigurare să vândă direct poliţele şi, mai mult, ar putea aduce o lărgire a ariei de riscuri pe care cea mai ieftină asigurare de locuinţă din România le acoperă.  Aceasta se va întâmpla, însă, doar dacă Guvernul va încheia analiza şi va reuşi să trimită către Parlament noua lege.

Reprezentanți ai pieței, dar și parlamentari au propus de-a lungul timpului ca acoperirea asigurării obligatorii (PAD), care se limitează la daunele provocate de cutremur și inundație, să fie extinsă.

De exemplu, una dintre idei este ca alături de polița PAD să fie vândute și pachete de microasigurări care să acopere riscurile de incendiu, furună sau inundație de conductă. Această variantă a și fost propusă de una dintre asociațiile brokerilor, Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare. O ată propunere, inclusă chiar și într-un proiect de lege elaborat de mai mulți deputați, cere care furtunile să fie acoperite prin polița standard.

În prezent, poliţa obligatorie acoperă doar pagubele provocate de cutremur, inundaţie sau alunecări de teren, însă au existat foarte multe situaţii în care persoane afectate de alte tipuri de fenomene au solicitat despăgubiri, crezând că asigurarea obligatorie este acoperitoare. Un caz foarte cunoscut este cel al furtunii care a lovit anul trecut oraşul Timişoara şi care a provocat pagube substanţiale. 

Acelaşi act normativ, transmis de Autoritatea de Supraveghere Financiară Guvernului încă din toamna anului trecut, propune, de asemenea  şi introducerea posibilităţii ca acţionari ai Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) să fie şi firme care nu activează în domeniu. PAID este singura firmă autorizată să vândă asigurarea obligatorie de locuinţă şi are, în prezent, ca acţionari 12 firme de asigurare dintre care două sunt în faliment.

Firma care vinde asigurările obligatorii are nevoie de actionari noi

De partea cealaltă, lărgirea numărului de acţionari este un deziderat foarte important pentru viitorulul Pool-ui de Asigurare Împotriva Dezastrelor(PAID), organism construit special pentru a creşte numărul de locuinţe asigurate, dar a cărui apariţie a avut exact efectul invers, având în vedere că în prezent sunt asigurate sub 20% dintre case, faţă de aproape 40% în 2009.

 

Pentru a îşi putea creşte vânzările, PAID are nevoie de o majorare de capital, în condiţiile în care trebuie să respecte aceleaşi norme de solvabilitate ca orice altă firmă de asigurare. Actualii acţionari nu s-au arătat însă deschişi la o astfel de majorare, iar alte firme de asigurări care nu sunt încă în PAID analizează cu atenţie evoluţiile. Mai mult, PAID are doi acţionari falimentari ai căror lichidatori încearcă să vândă acţiunile fără să aibă însă prea multe opţiuni.

Cu două firme falimentare în acţionariat (Astra şi Carpatica), încă două care au atins deja pragul maxim permis de lege pentru deţinerea de acţiuni (Groupama şi Gothaer) şi încă una, Generali, care are spaţiu de manevră doar de la 11% la 15% din titluri, PAID este dependentă de acţionarii mici. Mai mult decât atât, patru dintre cei şapte acţionari mici (Euroins, Certasig, Grawe şi ABC Asigurări) nu par interesaţi de piaţa asigurărilor de locuinţă, după cum arată cifrele, motiv pentru care s-ar putea să nu dorească neapărat să îşi majoreze participaţia la PAID.

Rămân, aşadar, companiile Uniqa şi Ergo, alături de City Insurance care, deşi este astăzi cel mai mare vânzător dintre membrii PAID, a fost salvată în ultimul moment printr-o infuzie de capital şi se află în continuare sub supravegherea ASF.

Potrivit unor calcule, depăşirea pragului de 1,7 milioane de poliţe valide ar aduce de la sine o expunere suficient de mare încât să fie nevoie de majorarea capitalului pentru a respecta normele de solvabilitate. Este doar cea mai fericită dintre variantele în care PAID ar avea nevoie de o infuzie de capital. Scenariul advers ar fi ca un eveniment major (cutremur sau inundaţie) să genereze atât de multe plăţi de daune încât să fie nevoie ca PAID să îşi majoreze capitalul.

Cel mai negru scenariu, inclus şi în calculele reasigurătorilor care garantează pentru PAID, este apariţia unui eveniment major, de genul celui din 1977 care, în cel mai rău caz, ar putea produce pagube de circa 1,6 miliarde de dolari, cu mult chiar şi peste nivelul reasigurării. 

Grup de lucru pentru schimbarea legii RCA

 

Pe de altă parte și legea care reglemntează cea mai importantă asigurare din România, RCA, va fi schimbată ca urmare a unui avertisment transmis de Comisia Europeană. În acest sens, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a constituit deja un grup de lucru. Acesta ar urma să identifice soluţii de îmbunătăţire a legislaţiei RCA, având în vedere împlinirea unui an de la aplicarea noilor prevederi, care au contribuit la stabilizarea pieţei RCA.

„Grupul va include reprezentanţi ASF, ai asociaţiilor de protecţie a consumatorilor, ai pieţei de asigurări şi de intermediere în asigurări, ai asociaţiilor de transportatori, reprezentanţi ai unităţilor reparatoare, ai RAR, Consiliului Concurenţei, reprezentanţi ai producătorilor auto şi ai sistemelor specializate în domeniu”, menţionează ASF.

Analiza se circumscrie obiectivului ASF de protejare a drepturilor asiguraţilor şi de asigurare a stabilităţii pieţei „în contextul în care indicatorul rata daunei combinată s-a situat în primul trimestru din 2018 la nivelul de 109,38%”. Totodată, „se vor analiza şi alţi factori care exercită o influenţă semnificativă asupra activităţii de asigurare, cu accent asupra procesului de lichidare a daunelor”, spun cei de la Autoritate.

De asemenea, „ASF va lua în considerare aspectele precizate în informarea oficială din data de 23 iulie 2018 a Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană referitoare la deschiderea procedurii de infringement privind modalitatea de transpunerea în legislaţia naţională a anumitor dispoziţii conţinute în Directiva Solvabilitate II şi în Directiva privind asigurarea auto, cu scopul de a asigura convergenţă legislaţiei naţionale cu directivele europene în materie”, precizează Autoritatea.

Consiliul ASF a aprobat, în data de 25 iulie 2018, înfiinţarea Grupului de lucru RCA în vederea analizării aspectelor menţionate, a identificării măsurilor ce se impun în urma analizei şi a formulării de propuneri în vederea modificării legislaţiei RCA.

 

Leonardo Badea, preşedintele ASF, a declarat: „După un an de aplicare a noii legislaţii RCA, în care schimbările radicale aduse de aceasta au asigurat o mai bună susţinere a intereselor cetăţenilor şi a mediului economic românesc, este momentul unei analize. În plus, prin solicitarea Uniunii Europene, trebuie să ne asigurăm de convergenţa legislaţiei româneşti cu cea europeană, aspect de asemenea prioritar pentru noi. În acelaşi timp, nu vom face rabat de a apăra drepturile şi interesele cetăţenilor români, eventualele modificări aduse urmând a fi susţinute de abordările prevăzute de cadrul european din perspectiva reglementării, supravegherii, controlului, a aplicării unor noi reguli de conduită corecte pentru piaţa românească”.

De ce e deranjată Europa de regulile RCA de la noi

România a primit de la Comisia Europeană, o „scrisoare de punere în întârziere”, prim pas în procedura specifică de amendare a unei țări, în termeni tehnici „infringement”. Motivul sancțiunii îl reprezintă legislația RCA, care ar tăia mult din libertatea societăților de asigurare de a își fixa tarifele. Decizia CE a luat prin suprindere atât ASF cât şi o bună parte a jucătorilor din piaţa asigurărilor spun sursele Capital, în condiţiile în care organismul a ezitat să intervină atât de dur chiar şi atunci când preţurile au fost fixate prin lege.

Timp de şase luni, din timpul guvernării Cioloş, preţurile RCA au fost fixate prin lege, situaţie unicat în Europa şi fără precedent în România. Atunci însă, adică la finalul lui 2016 şi începutul lui 2017, CE a cerut doar explicaţii, fără să deschidă o procedură, în ciuda faptului că a fost vorba despre o intervenţie directă pe tarife. Acum nimic nu arăta că CE ar putea lua decizia de a deschide procedura de infringement, în condiţiile în care piaţa părea aşezată şi relativ calmă.

Decizia, spun sursele Capital, a fost însă influenţată de intervenţia la nivel european a unor mari grupuri financiare prezente şi pe piaţa din România. Ar fi vorba despre jucători globali mari, cum sunt Generali, Allianz, VIG sau Groupama.

Firmele pe care acestea le deţin în România, ca şi întreaga piaţă de altfel,  pierd bani din emiterea de RCA în condiţiile în care legea nu le permite să crească prețurile.

Mai precis, în calculul tarifelor RCA companiile de asigurare nu pot include cheltuieli administrative şi de marketing mai mari de 25%, ceea ce le limitează mult libertatea de mişcare, în condiţiile în care unele dintre ele aveau cheltuieli de 35%-40%. Mai mult, înainte de a stabili tarifele, legea obligă firmele de asigurare să notifice ASF care, în general, încearcă să îşi folosească pârghiile pentru a evita o majorare prea mare a tarifelor.

 

Mai multă atenție la consumatori, tot la cererea Europei

Un alt act normativ finalizat la nivel tehnic, dar care încă se află în analiza Guvernului este legea care va transpune Directiva IDD. Din perspectiva consumatorului, această lege va aduce schimbări majore, similare cu cele generate în mediul bancar de legile privind clauzele abuzive. După apariţia IDD, asigurătorii vor fi obligaţi să explice mult mai atent caracteristicile produselor pe care le vând. Mai mult, anagajaţii firmelor de asigurare şi cei ai brokerilor vor fi obligaţi să participe constant la cursuri de pregătire profesională şi să susţină teste.

În cazul unor anumite produse de asigurare, cum sunt poliţele de viaţă cu componentă de economisire sau cele cu componentă investiţională, înţelegerea produsului este esenţială pentru client. Astfel de produse sunt, în general, destinate  persoanelor cu un nivel de educaţie financiară peste medie, iar în cazul în care sunt achiziţionate de clienţi mai puţin pregătiţi pot aduce pierderi substanţiale. Criza economică din 2007-2008 a venit cu numeroase exemple la nivel mondial în care oamenii şi-au pierdut economiile sau au retras sume cu mult mai mici decât cele promise iniţial.

Astfel de produse vor veni, după adoptarea IDD, împreună cu mai multe explicaţii din partea vânzătorilor şi, posibil, alături de un ghid care să detalieze produsul, asemeni unui prospect pentru medicamente, şi care sunt riscurile asumate.

Această directivă va aduce schimbări inclusiv în privinţa poliţelor de asigurare de viaţă simple, care includ de multe ori excluderi de la despăgubire pe care clienţii şi familiile lor nu le cunosc. Aceeaşi situaţie este şi pe piaţa asigurărilor de sănătate, unde nu întotdeauna poliţele acoperă riscurile pe care clientul crede că le acoperă.

Organismele Europene au mai amânat de trei ori implementarea IDD, iar termenul final pentru punerea ei în aplicare este octombrie 2018. Până în iulie 2018, cel târziu, România va trebui să aibă însă o lege în acest sens, riscând în caz contrar intrarea în procedură de infrigement.

„Prin solicitarea Uniunii Europene, trebuie să ne asigurăm de convergenţa legislaţiei româneşti cu cea europeană, aspect de asemenea prioritar pentru noi”.

Leonardo Badea, preşedinte ASF

(Articol publicat în ediţia de luni, 3 septembrie 2018, a revistei Capital. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)