După ani în care „cine ia ce minister” era principala întrebare în formarea unui nou guvern, echipa lui Nicușor Dan promite o abordare diferită. Potrivit lui Vlad Gheorghe, unul dintre apropiații președintelui, negocierile în curs se poartă pe bază de reforme și măsuri concrete.
„Discuțiile de guvern se fac pentru prima oară pe măsuri, pentru că situația o impune.”, a explicat Gheorghe în cadrul podcast-ului „Esențial”.
Guvernul care nu mai are timp de compromisuri
Favorit pentru funcția de prim-ministru este Ilie Bolojan, actual președinte al Consiliului Județean Bihor, cunoscut pentru stilul său reformator.
Susținut de PNL și dorit de președinte, Bolojan este văzut ca omul potrivit pentru a implementa măsuri nepopulare, dar necesare.
Negocieri pentru o majoritate stabilă
Într-un context politic fragmentat, intrarea PSD în coaliție pare tot mai probabilă. Gheorghe recunoaște că personal s-a luptat mult timp cu PSD și are în continuare rețineri față de anumiți lideri. Însă, consideră că există și oameni „ok” în PSD, ținuți în linia a doua sau a treia, care ar putea contribui la schimbarea partidului din interior.
Politicianul subliniază că acest optimism vine din necesitatea matematică a voturilor PSD pentru a asigura o majoritate parlamentară stabilă.
„Nu sunt bucuros, dar sunt optimist că va exista o majoritate suficient de stabilă. Fără ea, nu putem duce reformele la capăt.”
Această poziționare ar însemna o coabitare între PNL, USR, PSD și alte formațiuni pro-europene, cu opoziția lăsată, practic, în mâna partidelor radicale precum AUR și SOS.
Obiectivele imediate ale viitorului guvern sunt clare: deblocarea fondurilor din PNRR (aproximativ 8 miliarde de euro), reorganizarea administrației publice și creșterea eficienței bugetare.
Între eșecul USR și nevoia unei forțe incluzive
În paralel cu formarea guvernului, se conturează și ideea unei formațiuni politice noi, mai largi și mai incluzive decât partidele tradiționale. Vlad Gheorghe vorbește despre nevoia de „o platformă a competenței”, care să unească oameni din mai multe zone ale societății.
„Eu cred că oamenii vor mult mai mult de atât. Cred că trebuie să fie o forță mai largă, mai incluzivă, care să aibă din foarte multe zone din societate reprezentanți.”
În acest context, Gheorghe recunoaște și eșecul proiectului USR, explicând că una dintre greșeli a fost lipsa de experiență politică:
„Larga majoritate dintre noi eram la primul proiect politic. Acum avem altă experiență. Suntem trecuți prin multe bătălii.”
În viziunea sa, noua formațiune ar trebui să includă atât progresiști cât și conservatori, cu condiția ca dialogul și respectul reciproc să primeze. Nu este vorba de un nou USR, ci de un proiect care învață din greșelile trecutului. „Am fost acolo, am văzut unde s-a greșit.”
Revenirea pe bază de fapte, nu spectacol
Un alt front pe care Gheorghe cere acțiune rapidă este justiția. El denunță lipsa de acțiune a DNA, dosarele mari care lipsesc și blocajele în aplicarea legii confiscării extinse.
„Este una dintre criticile pe care și eu și domnul președinte le-am adus de-a lungul timpului sistemului actual de justiție: faptul că sunt numai dosare mărunte și foarte mărunte, că nu mai vedem dosare mari, ci doar așa, rar le mai vedem.”
Fostul europarlamentar cere o aplicare reală a legii confiscării extinse, în special pentru averile dobândite prin influență politică.
„Vrem să aducem bani la buget, haideți să ne uităm la averile reale ale politicienilor și ale celor care sunt decidenți foarte, foarte sus”
Un început cu miză dublă
Formarea guvernului nu este doar o chestiune de aritmetică parlamentară, ci o cursă contra-cronometru. Dacă acest guvern ratează începutul, consecințele ar putea fi dramatice: o criză de încredere, un val extremist în 2029 și pierderea sprijinului european.
