Proiectul de rectificare bugetară prevede diminuarea veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat cu aceeași sumă de 132 milioane lei, menținând astfel ținta de deficit bugetar asumată. Revizuirea netă a proiecţiei veniturilor bugetare se datorează în principal creșterii veniturilor bugetare cu 1075 milioane lei ca urmare a implementarii unei noi scheme de stingere „în lanţ” a arieratelor bugetare. Schema prevede însă mutarea banilor de la bugetul de stat către alte instituții ale statului, conducând până la urmă la stingerea unor creanțe către buget. Astfel, aceste sume se regăsesc atât în cadrul veniturilor cât și în cadrul cheltuielilor bugetare, fără impact asupra nivelul deficitului bugetar.
La nivelul cheltuielilor bugetare, revizuirea netă este rezultatul a doi factori: creșterea cheltuielilor bugetare cu 1075 milioane lei ca urmare a implementarii noii scheme de stingere „în lanţ” a arieratelor bugetare menționată anterior; reducerea cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat (excluzând influența schemei de stingere „în lanţ” a arieratelor bugetare) cu 1206 milioane lei. Reduceri importante de cheltuieli sunt localizate la nivelul cheltuielilor cu „alte transferuri” (-996 milioane lei), asistență sociala (-346 milioane lei), cheltuieli de capital (-315 milioane lei) și cheltuieli de personal (-244 milioane lei), permițând o majorare substanțială a cheltuielilor cu bunurile și serviciile de 655 milioane lei pentru stingerea unor obligații restante.
Consiliul Fiscal reaminteste ca prima rectificare bugetara a anului 2011 a prevăzut o creștere a cheltuielilor totale cu 3.2 miliarde lei din care 1.43 miliarde lei reveneau implementării primei scheme de stingere a arieratelor din acest an (cu impact egal pe venituri și cheltuieli), iar 1.8 miliarde lei reprezentau o majorare discreționara a unor capitole de cheltuieli motivată de o estimare mai optimistă a veniturilor anuale la acea dată.
Consiliul fiscal consideră că întărirea disciplinei financiare şi un proces bugetar de calitate, atât la nivelul autorităţilor statului cât şi la cel al companiilor de stat, sunt singurele în masură să rezolve cauzele structurale ale apariţiei arieratelor.