Recesiune în Japonia. PIB-ul japonezilor a scăzut cu 0,4%
Recesiune în Japonia. La finalul anului 2023, Japonia a suferit o recesiune neașteptată, cedând astfel locul de a treia cea mai mare economie a lumii către Germania. Această schimbare a ridicat întrebări cu privire la momentul în care banca centrală japoneză va începe să revizuiască politica monetară extrem pe care o implementează de peste un deceniu.
Datele arată că în 2023, PIB-ul nominal al Japoniei a înregistrat o valoare de 4.210 miliarde de dolari, coborând sub nivelul de 4.460 miliarde de dolari. Acest declin a determinat ca Germania să se plaseze pe locul patru în rândul celor mai mari economii mondiale.
Există avertismente din partea unor analiști cu privire la posibilitatea unei noi contracții în trimestrul curent. Totul, pe fondul unei cereri slabe din China, consum redus și întreruperea producției la o unitate Toyota Motor. Aceste semne indică o perspectivă dificilă pentru redresarea economică.
„Ceea ce este deosebit de frapant este lentoarea consumului şi a cheltuielilor de capital, care sunt piloni cheie ai cererii interne. (…) Economia va continua să fie lipsită de elan pentru moment, neavând niciun motor cheie de creştere”, a explicat Yoshiki Shinke, economist executiv senior în cadrul Institutului Dai-ichi Life Research.
Recesiune tehnică în Japonia
Datele guvernamentale publicate joi au arătat că Produsul Intern Brut (PIB) al Japoniei a înregistrat o scădere cu 0,4% în termeni anuali în intervalul octombrie-decembrie, în contrast cu căderea de 3,3% din trimestrul precedent. Aceste cifre contravin previziunilor pieței, care anticipau o creștere de 1,4%.
O recesiune tehnică este adesea definită ca fiind două trimestre consecutive de contracție economică.
Cu toate că există așteptări din partea unor analiști ca Banca Japoniei să-și reducă treptat măsurile masive de stimulare monetară în cursul acestui an, datele slabe ar putea pune sub semnul întrebării proiecțiile sale referitoare la creșterea salariilor, care ar urma să susțină consumul și să mențină inflația stabilă în jurul țintei de 2%.
„Două scăderi consecutive ale PIB-ului şi trei scăderi consecutive ale cererii interne sunt veşti proaste, chiar dacă revizuirile ar putea schimba cifrele finale la limită”, a adăugat Stephan Angrick, economist senior în cadrul Moody’s Analytics.
Ministrul economiei, Yoshitaka Shindo, a evidențiat importanța creșterii consistente a salariilor pentru a revigora consumul. El a caracterizat consumul drept „deficient în impulsuri” ca urmare a creșterii prețurilor.
Yenul a păstrat o stabilitate notabilă după ce datele au fost publicate. Valoarea monedei se menține la 150,22 de yeni pentru un dolar, aproape de cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimele trei luni. Acesta a fost înregistrat la începutul acestei săptămâni.
