Aproximativ 465 milioane de coroane (75 milioane dolari) vor fi investite în crearea unei unităţi de război cibernetic ofensiv până în 2017, o măsură prezentată iniţial de Ministerul Apărării.

Potrivit planului său, sarcina va fi atribuită Serviciului de Informaţii al Apărării (FE) şi va fi pentru prima oară când agenţia de spionaj va avea competenţe de a efectua atacuri cibernetice, subliniază cotidianul Jydske Vestkysten.

Atacurile cibernetice pot fi efectuate pentru a paraliza sistemele de apărare aeriană, de electricitate şi de alimentare cu apă ale inamicului, precum şi web site-urile esenţiale, afirmă Politiken.

Decizia intervine ca reacţie la atacurile hackerilor împotriva industriei de apărare daneze, Ministerului Economiei şi Afacerilor, Autorităţii Maritime, explică The Local. Mai multe companii au fost de asemenea vizate, cu China văzută ca principal suspect.
Cu toate acestea, iniţiativa de a trece de la apărare la atac în războiul cibernetic a provocat dezbateri. Experţii nu sunt de acord că un atac cibernetic ar putea fi considerat egal cu o operaţiune militară şi dacă da, atunci în ce măsură, deoarece declanşarea războiului necesită aprobarea parlamentului.

“Când mergem la război, parlamentul este cel care îl declară şi armata îl poartă”, a declarat Anders Henriksen, un savant de la Universitatea din Copenhaga, pentru Politiken.

Ministrul apărării Nicolai Wammen asigură că războiul cibernetic nu va contrazice legislaţia naţională. “Sunt convins că obligaţia constituţională de a include parlamentul în această situaţie poate fi reconciliată cu orice preocupări legate de implementarea şi securitatea operaţiunii”, a afirmat el, citat de The Local.AGERPRES

Te-ar putea interesa și: