Rata şomajului din România a scăzut ușor în luna august. Date de ultimă oră de la INS
Institutul Național de Statistică a publicat cele mai recente date referitoare la rata șomajului din România. Potrivit sursei citate, a fost înregistrată o scădere ușoară în luna august a acestui an.
Potrivit datelor publicate de INS în cursul zilei de vineri, rata șomajului din luna august 2022, în formă ajustată sezonier a fost de 5,1%, adică în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna iulie 2022.
În ceea ce privește numărul de persoane aflate într-o astfel de situație, datele centralizate de INS arată că numărul șomerilor cu vârste cuprinse între 15-74 de ani din luna august a fost de 422,5 mii persoane, în scădere atât față de luna precedentă, când au fost 432,7 mii persoane.
Sursa citată amintește că în luna august 2021, 443,8 mii de persoane se aflau în șomaj. În funcție de gen, în cazul bărbaților, rata șomajului a depăşit-o cu 1,7 puncte procentuale pe cea a femeilor, fiind de 5,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,1% în cazul celor de sex feminin.
Cel mai ridicat nivel al șomajului se regăsește în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 de ani, avertizează INS, precizând că este vorba despre un procent de 22,8%.
Cea mai ridicată rată a șomajului este în rândul tinerilor
În cazul adulților, cei cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani, rata şomajului a fost estimată la 3,9% pentru luna august 2022, fiind de 3,0% în cazul femeilor şi 4,5% al bărbaţilor. Sursa citată mai precizează și că numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 72,3% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna august 2022.
INS a mai publicat vineri și cele mai recente date referitoare la autorizațiile de construire pentru clădiri rezidenţiale. Potrivit sursei citate, în primele opt luni ale anului în curs s-a înregistrat o scădere semnificativă.
Mai exact, au fost eliberate doar 30.620 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 10,5% faţă de perioada ianuarie-august 2021, anunță vineri INS.
Astfel, în luna august au fost eliberate 4.043 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creștere cu 4,6% față de iulie 2022, cu o suprafață utilă totală de 1.070.581 mp (-6,4%).
Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 69,3% sunt pentru zona rurală, arată sursa citată. În ceea ce privește zonele vizate, INS arată că această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (+100 autorizaţii), Nord-Est (+75), Centru (+70), Sud-Vest Oltenia (+69) şi Sud-Est (+60). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucuresti-Ilfov (-86 autorizaţii), Vest (-62) şi Sud-Muntenia (-48).
Numărul autorizațiilor de construcții pentru clădirile nerezidențiale a crescut
În cazul clădirilor nerezidențiale, INS arată că în luna august 2022 au fost eliberate 635 autorizaţii de construire, în creștere cu 20,5% față de iulie, în suprafaţă utilă totală de 216357 mp (-15,5%).
Făcând o comparație cu luna iulie, în luna august 2022 s-a înregistrat o scădere (-39588 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale.
INS menționează că această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-53114 mp), Sud-Muntenia (-29548), Vest (-18541), Bucuresti-Ilfov (-8602) şi Sud-Vest Oltenia (-1450). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (+37544 mp), Sud-Est (+27049) şi Nord-Est (+7074).
În cazul clădirilor rezidențiale, INS arată că în primele opt luni ale anului în curs au fost eliberate în total 30.620 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale. Cifrele sunt în scădere cu 10,5% faţă de perioada ianuarie-august a anului trecut.
Referitor la zonele vizate, scăderi s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Est (-783 autorizaţii), Sud-Muntenia (-771), Bucureşti-Ilfov (-600), Vest (-421), Sud-Vest Oltenia (-347), Nord-Vest (-338), Sud-Est (-310) şi Centru (-25), mai arată sursa citată.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





