Impozit progresiv 2025. Cota unică, păstrată pentru competitivitate economică
Impozit progresiv 2025. România pare să păstreze sistemul actual de impozitare a veniturilor cel puțin pentru următorii ani, în ciuda unor propuneri venite din partea Comisiei Europene privind introducerea unui impozit progresiv.
Radu Burnete, noul consilier pe probleme economice al lui Nicușor Dan, estimează că o schimbare majoră în acest sens ar fi premature și contraproductivă într-un orizont de timp apropiat.
E încă prea devreme în România pentru impozitarea progresivă. Cel puțin pentru încă un deceniu, ar fi o greșeală să avem impozitare progresivă. Deocamdată, cred că cota unică încă reprezintă un avantaj competitiv pentru noi. Haideți să dăm acestui guvern, totuși, un pic de timp să așeze lucrurile, dacă după prima săptămână spunem că nu-i bine ce face și sărim sărim cu toții la gâtul guvernului nimeni, până la urmă nu poate să repare ce e stricat Într-o într-o săptămână. Eu cred că după 6 luni de zile e o perioadă rezonabilă în care să spunem da, lucrurile merg în direcția corectă sau nu.
Guvernul are nevoie de timp pentru a implementa măsuri
Impozit progresiv 2025. Potrivit acestuia, cota unică reprezintă încă un avantaj competitiv pe piața economică și fiscală a României. În plus, el atrage atenția asupra importanței răbdării și susține că este nevoie de o perioadă rezonabilă – de cel puțin câteva luni – pentru ca guvernul să își poată pune în practică măsurile și să demonstreze dacă direcția adoptată este una bună.
În ceea ce privește controversata taxă pe tranzacțiile bancare, planul a fost abandonat fără prea multe regrete. Burnete consideră că reluarea discuțiilor pe această temă nu este de actualitate și că guvernul preferă să meargă înainte cu reforme gradual, evitând să încerce să implementeze un pachet masiv de schimbări dintr-odată.
Cred că e mai bine să lăsăm subiectul de deoparte și nu cred că se va mai discuta despre asta. Am văzut și discuțiile acestea de ce guvernul anunță măsuri cu țârâita. Alternativa care ar fi? Să închidem 2 luni de zile la Palatul Victoria, nu și la 1 septembrie să vină cu acest mare pachet imens de reformă în toate direcțiile. Nici asta nu cred că e posibil.
Impozit progresiv 2025. Implicarea cetățenilor în combaterea evaziunii fiscale
Pe de altă parte, consilierul prezidențial subliniază că fiecare cetățean poate contribui la sănătatea finanțelor publice printr-o atitudine responsabilă: solicitarea bonului fiscal la orice achiziție sau serviciu. Acesta subliniază că economia subterană și evaziunea fiscală rămân o problemă serioasă, iar combaterea lor este esențială pentru creșterea veniturilor statului.
Fiecare cetățean care intră într-o unitate economică sau renovează casa sau interacționează cu agenții economici, dacă se uită puțin în oglindă, știe că vede foarte multe instanțe în care economia operează la gri la negru sau vede evaziune fiscală. Toată lumea trebuie să plătească cât e de plătit.
Situația bugetară este complicată și de faptul că fondul de rezervă al statului este redus, iar în ultimii ani s-au înregistrat cheltuieli masive finanțate prin împrumuturi. Burnete atrage atenția că această creștere a datoriei publice nu a fost explicată transparent populației în momentul majorărilor salariale și a investițiilor.
Au fost destul de multe creșteri de cheltuieli neacoperite de fapt de taxe și de impozite, ci de împrumuturi și cred că cetățenilor nu li s-a spus sincer asta când am crescut pensiile și salariile și am dus investițiile 7,5 % din PIB, guvernul de la vremea respectivă n-au spus, Uite, vreți să plătiți taxe suplimentare sau ne împrumutăm. Ne-am împrumutat pur și simplu și acum trebuie să plătim înapoi acele împrumuturi.
Impozit progresiv 2025. Riscul pierderii încrederii investitorilor internaționali
În prezent, o treime din cheltuielile publice sunt acoperite din datorii, fapt care poate pune presiune pe imaginea țării pe piețele internaționale și riscă să afecteze ratingurile de credit. O eventuală restrângere a accesului la finanțare externă ar putea determina reduceri drastice ale cheltuielilor publice, situație pe care guvernul încearcă să o evite printr-o „aterizare lină” a finanțelor publice.
În concluzie, pentru următorii ani, România va miza pe stabilitate fiscală, menținerea cotei unice, evitarea unor taxe suplimentare controversate și intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale, în timp ce autoritățile încearcă să păstreze echilibrul între investiții, creșterea salariilor și controlul datoriei publice.
1 leu din 3 lei pe care noi îi cheltuim astăzi e împrumutat. Mulți investitori internaționali vor să știe că România are capacitatea 1. de a-și plăti aceste datorii și 2 de a-și achita o obligație viitoare. O eventuală situație în care România nu mai are acces pe piețele astea internaționale și nu se mai poate împrumuta să știți că va duce brusc la tăieri mult mai mari de cheltuieli, este scenariul pe care guvernul încearcă să-l evite și încearcă o aterizare cât se poate de lină.
