În România, se află aproximativ 10 milioane de locuințe, dar surprinzător, aproape un sfert dintre acestea sunt goale. Conform datelor oficiale din Recensământul Populației și Locuințelor 2021, mai bine de 2,5 milioane de case nu au locatari permanenți, un număr care ridică întrebări serioase despre dinamica pieței imobiliare și provocările economice ale țării.
Această cifră impresionantă depășește populația unor țări întregi și scoate în evidență probleme adânci legate de migrarea forțată, starea locuințelor și obiceiurile proprietarilor din România.
Locuințe goale în România, un fenomen alarmant
România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare: din cele aproape 10 milioane de locuințe existente, mai mult de 2,5 milioane sunt în prezent neocupate.
Conform celor mai recente date ale INS, acest procent reprezintă un sfert din totalul locuințelor din țară. Astfel, aproximativ 25% din apartamentele și casele românilor stau goale, fără a fi utilizate de niciun locatar.
Din totalul celor 2.518.452 de locuințe goale, mai mult de 1,4 milioane sunt declarate ca locuințe principale. Acestea ar trebui să fie, teoretic, reședințele permanente ale unor familii sau persoane.
Restul sunt locuințe secundare sau case de vacanță, totalizând peste 938.000 de unități locative. Împreună, aceste locuințe adună aproximativ 8,17 milioane de camere goale.
La o medie de 1,6 camere per locuitor, acest număr ar putea adăposti până la 5,1 milioane de oameni, o cifră care depășește populația unor state întregi din Europa și nu numai.
România are mai multe locuințe goale decât populații de state întregi
Dacă privim aceste 2,5 milioane de locuințe goale dintr-o perspectivă globală, vom observa că acestea ar putea adăposti o populație mai mare decât cea a unor țări precum Irlanda, cu aproximativ 5,1 milioane de locuitori, Kuweit cu 4,8 milioane, Croația cu 3,9 milioane sau Republica Moldova cu doar 3 milioane.
Potrivit datelor ONU din iulie 2023, nu mai puțin de 114 țări și teritorii au populații mai mici decât capacitatea locuințelor neocupate din România.
Această situație este cu atât mai surprinzătoare cu cât în multe părți ale lumii, locuințele sunt extrem de solicitate. În schimb, România se confruntă cu o mare parte din locuințele sale neocupate.
Fenomenul ridică semne de întrebare legate de evoluția pieței imobiliare, de cerințele economice și sociale ale țării și de viitorul acestora în contextul migrației masive și al urbanizării.
Locuințele goale din mediul urban și rural, o împărțire aproape echilibrată
În ceea ce privește distribuția locuințelor goale în întreaga țară, acestea sunt împărțite aproape egal între mediul urban și cel rural.
Aproape 1,26 milioane de locuințe goale se află în orașe, în timp ce în mediul rural, numărul lor este aproape identic, cu aproximativ 1,25 milioane. Aceste cifre sugerează că fenomenul nu afectează doar zonele urbane, ci și satele, unde multe case rămân neutilizate.
De asemenea, în topul județelor cu cele mai multe locuințe goale se află Bucureștiul, care înregistrează un număr impresionant de 218.000 de locuințe neocupate.
Din acestea, aproximativ 119.000 sunt locuințe principale, adică imobile care ar trebui să fie reședințele permanente ale locuitorilor.
Alături de capitală, județele Iași, Argeș, Prahova, Bihor, Timiș și Cluj urmează în topul celor cu cele mai multe locuințe goale.
Motivele din spatele acestui fenomen: De ce stau casele goale?
Cauzele pentru care atât de multe locuințe rămân goale sunt multiple și complexe. Specialiștii din domeniul imobiliar, citați de WallStreet, subliniază mai multe motive care contribuie la această situație.
Printre acestea se numără migrarea masivă a populației, care a dus la golirea multor locuințe, dar și prezența chiriașilor care nu sunt înregistrați oficial în acte. Din punct de vedere legal, proprietarii ar trebui să declare la autorități toți acești chiriași și să-și plătească dările către ANAF, însă lucrurile nu stau chiar așa în foarte multe cazuri.
De asemenea, multe case sunt implicate în litigii legale sau se află într-o stare avansată de degradare, fiind astfel imposibil de locuit.
Un alt factor important este moartea proprietarilor, care nu au lăsat moștenitori care să preia locuințele. În multe cazuri, moștenitorii preferă să nu se mute în aceste imobile, lăsându-le astfel neocupate.
În plus, tendința românilor de a deveni proprietari este foarte puternică, 94,8% dintre locuitorii țării dețin locuințele în care trăiesc, cel mai mare procent din Uniunea Europeană. Acest obicei poate explica de ce multe dintre casele goale sunt folosite mai degrabă ca investiții decât ca locuințe.
