Întreținerea la bloc reprezintă o obligație lunară pe care fiecare proprietar trebuie să o respecte. Sumele colectate sunt folosite pentru plata cheltuielilor comune și asigură buna funcționare a imobilului. Însă, atunci când facturile nu sunt achitate, se pot aplica penalități, iar asociația de proprietari are posibilitatea să inițieze acțiuni în instanță. Situația poate degenera până la executare silită, iar consecințele pentru locatari devin dramatice.
Ce înseamnă plata întreținerii și cum se calculează
Întreținerea la bloc reprezintă contribuția financiară lunară a fiecărui proprietar pentru costurile comune. În aceste cheltuieli intră curentul de pe casa scării, reparațiile liftului, consumul de apă sau căldura furnizată centralizat. În plus, în anumite cazuri, se adaugă și fondurile speciale pentru reparații majore.
Sumele se calculează fie în sistem paușal, unde cheltuielile sunt împărțite conform unor criterii precum suprafața locuinței ori numărul de persoane, fie prin măsurarea consumului individual.
În acest al doilea caz, fiecare apartament are contoare separate, iar proprietarul achită exact cât a consumat, plus partea de costuri comune.
Lista cu sumele de plată se afișează lunar la avizier. Termenul limită de achitare este de 20 de zile de la afișare. Dacă proprietarul nu plătește până atunci, intră în restanță și riscă penalități, scriu cei de la Lovedeco.
Penalitățile aplicate pentru întârziere
Neplata întreținerii atrage penalități chiar după prima lună de întârziere. Asociația are dreptul să aplice o majorare de până la 0,2% pe zi din suma datorată. Într-o lună, aceasta ajunge la 6% din valoarea restanței.
De exemplu, pentru o datorie de 1.000 de lei, penalitatea după o lună este de 60 de lei. Dacă întârzierea continuă, suma crește accelerat și devine o povară greu de acoperit. Situația este cu atât mai complicată dacă restanțele se acumulează pe mai multe luni consecutive.
În practică, după două-trei luni de neplată, apar și alte măsuri. Deși furnizarea apei, căldurii sau electricității nu poate fi oprită direct, asociația poate afișa liste publice cu datornicii sau poate transmite notificări oficiale. Aceste situații duc deseori la tensiuni între vecini și la conflicte în cadrul imobilului.
Procedurile legale după acumularea datoriilor
Dacă proprietarul depășește 60 de zile de întârziere, asociația poate iniția acțiuni legale, conform Legii 196/2018. În paralel, administratorul sau președintele asociației pot propune eșalonarea datoriilor, pentru a evita un proces.
Dacă nu există un acord, instanța poate decide executarea silită. În acest caz, un executor judecătoresc poate pune poprire pe conturile bancare sau poate confisca bunuri mobile. În situații extreme, apartamentul poate fi scos la licitație publică pentru recuperarea restanțelor.
Legea acordă asociației de proprietari un drept de ipotecă legală asupra apartamentului. Acest drept se înscrie în Cartea Funciară și oferă asociației prioritate la recuperarea sumelor restante. Astfel, chiar locuința poate fi pierdută dacă datoriile nu sunt achitate.
Posibilitatea acțiunii în instanță
Asociația are dreptul să deschidă proces după aproximativ două luni de neplată. Procedura este simplificată, deoarece aceste acțiuni sunt scutite de taxa de timbru. Așadar, pentru asociație este rapid și puțin costisitor să inițieze procesul.
În instanță, proprietarul primește citație și are de ales: fie prezintă dovezi că a plătit, fie încearcă să negocieze o soluție amiabilă. În cazul în care se ajunge la o hotărâre definitivă, aceasta devine titlu executoriu și permite trecerea la executare silită.
Există și posibilitatea ca, în timpul procesului, proprietarul să achite datoria sau să propună o eșalonare. Dacă asociația acceptă, executarea poate fi evitată. În caz contrar, executorul judecătoresc va continua procedurile până la recuperarea integrală a sumei.
