Dupa o perioada de aplicare de peste un deceniu, interval de timp in care practica a pus in evidenta atat valentele pozitive ale Constitutiei Romaniei, cat si prevederile sale generatoare de blocaje si controverse, revizuirea legii fundamentale reprezinta un demers firesc ale carui efecte nu pot ocoli mediul de afaceri din Romania. O serie de noi dispozitii constitutionale ni se par relevante in acest sens, ele putand fi invocate cu succes ori de cate ori investitorii privati isi apara drepturile si interesele legitime in fata diferitelor autoritati publice.1 Evocarea patronatelor, alaturi de sindicate, in art.9, tinde sa creeze un echilibru de forte la nivel constitutional, disparand preeminenta organizatiilor sindicale si amplificandu-se rolul organizatiilor oamenilor de afaceri in ceea ce priveste apararea drepturilor si promovarea intereselor economice ale acestora din urma.2Art.21 alin.4 consacra principiul potrivit caruia jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite, in sensul ca instituirea lor este admisibila cu doua conditii esentiale: litigiul poate fi rezolvat efectiv, fara a mai fi necesar recursul la justitie, iar procedura de solutionare nu urmareste prelungirea judecarii cauzei. Pe aceasta baza ar urma, de pilda, sa fie reconsiderata procedura de solutionare a contestatiilor din domeniul fiscal, care, pana in prezent, s-a caracterizat printr-o durata nerezonabila, generatoare de costuri si a lipsit agentii economici de rigorile unui proces echitabil. 3Prin art.311 s-a stabilit o obligatie speciala in sarcina persoanelor fizice si juridice, implicit a agentilor economici, constand in protectia si ameliorarea mediului inconjurator. In modul acesta, raspunderea agentilor economici in caz de poluare a mediului dobandeste un temei juridic mult mai solid, corelativ cu dreptul celor vatamati de a obtine mai lesne, in justitie, repararea pagubelor rezultate din poluare.4Art.38 alin.2 extinde sfera masurilor de protectie sociala la care au dreptul salariatii, ceea ce este de natura sa determine o dezvoltare corespunzatoare a drepturilor cuvenite angajatilor in cadrul contractelor colective de munca.5Potrivit art.41 alin.2, proprietatea privata este garantata (la fel cum se statueaza, de pilda, in art.14 din Legea fundamentala a Germaniei). Aceasta prevedere este apta sa consolideze pozitia juridica a dreptului de proprietate privata, in raport cu posibile acte abuzive ale statului, ceea ce ar putea determina instantele judecatoresti sa acorde o protectie sporita acestui drept in cauzele pe care le judeca. Acelasi text consacra posibilitatea pentru cetatenii straini si pentru apatrizi de a dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, in baza unor conditii constitutionale la care urmeaza sa fie adaugate alte exigente printr-o lege organica. In pofida acestor conditionari credem ca noul text constitutional poate contribui la dezvoltarea circulatiei juridice a terenurilor in Romania, stimuland investitiile imobiliare si liberul transfer al capitalurilor. 6Art.41 alin.31 are menirea sa obstaculeze orice posibile tendinte abuzive ale statului, in ceea ce priveste preluarea silita in proprietate publica a unor bunuri proprietate privata. Astfel, sunt interzise expres nationalizarea si orice alte masuri asemanatoare care au la baza elemente discriminatorii. Consideram ca si acest element de noutate poate determina o schimbare favorabila a atitudinii instantelor fata de proprietatea privata.7Constitutia garanteaza, in art. 411, accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii. Este de asteptat ca aceasta prevedere sa conduca la facilitarea operatiunilor de organizare a diferitelor forme de afaceri, la simplificarea procedurilor in fata autoritatilor publice si la reducerea costurilor.8In temeiul art.48 alin.1, agentii economici isi pot afirma si apara in contencios administrativ nu numai drepturile, dar si interesele legitime. De pilda, pe aceasta cale un agent economic poate pretinde sa ii fie recunoscut interesul legitim de a participa la o anumita licitatie, cu toate ca nu ar avea un drept expres in acest sens.9Regimul juridic al emiterii ordonantelor de urgenta a suportat modificari de fond, destinate sa rationalizeze acest mod de interventie a Guvernului pe plan legislativ. Astfel, este circumstantiata notiunea de „situatii extraordinare”, care justifica recursul la ordonanta de urgenta, se delimiteaza domeniile ce pot fi reglementate prin acest tip de act normativ si se instituie o procedura de dezbatere accelerata a ordonantei in Parlament. Se tinde, in felul acesta, catre o limitare a utilizarii ordonantelor de urgenta, sub aspectul obiectului lor de reglementare, precum si catre o inlaturare a starii de incertitudine cu privire la „destinul legislativ” al ordonantelor, incurajandu-se un control parlamentar operativ, prin care sa se stabileasca inclusiv masuri referitoare la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei. Acest nou regim juridic se poate dovedi o arma cu doua taisuri pentru sectorul privat. Pe de o parte, impulsionarea controlului parlamentar si restrangerea domeniilor de interventie a Guvernului au darul sa evite adoptarea unor ordonante de urgenta care ar putea afecta drepturi si interese de ordin economic. Pe de alta parte insa, consideram ca se reduce posibilitatea emiterii ordonantelor de urgenta, avand ca scop obtinerea de facilitati si derogari de catre anumiti agenti economici, al caror lobby s-a dovedit, pana in prezent, mai eficient la nivelul Guvernului decat la cel al Parlamentului.10Potrivit art.125 alin.6 fraza finala, instantele de contencios administrativ sunt competente sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz, prin dispozitii de ordonante declarate neconstitutionale. si acest aspect contribuie la largirea sferei de interventie a instantelor judecatoresti in favoarea drepturilor si intereselor legitime ale agentilor economici, in conditiile in care, in trecut, nu au fost putine ordonantele Guvernului ce contineau dispozitii prejudiciabile pentru segmente importante ale mediului de afaceri.11Art.134 alin.1 califica economia Romaniei ca fiind o economie de piata, intemeiata pe libera initiativa si concurenta. Credem ca adaugarea acestor doua din urma atribute la textul initial si potentarea lor prin incurajarea initiativei libere si extinderea cadrului concurential vor fi de natura sa asigure caracterul de piata al economiei nationale, dincolo de simpla proclamare constitutionala. Acesta reprezinta un temei suplimentar pentru Parlament si Guvern, in scopul adoptarii unor reglementari juridice in acord cu asemenea obiective si, totodata, un reper mai puternic pentru instantele judecatoresti care solutioneaza litigii intemeiate pe texte legale care contravin acestor teluri.12O facilitate pentru agentii economici o reprezinta posibilitatea acestora de a ridica exceptia de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele nu numai in fata instantelor judecatoresti, dar si in cea a instantelor de arbitraj comercial (art.144 lit.c), cunoscuta fiind predilectia mediului de afaceri in favoarea unei asemenea modalitati de solutionare a litigiilor comerciale.