După cinci ani de amânări, proiectul de lege privind asigurarea obligatorie a locuinţelor se află într-o situaţie la fel de neclară ca la început, chiar dacă ar trebui să intre în vigoare în câteva luni.

„Sistemul asigurărilor obligatorii de locuinţe ar putea intra în vigoare la începutul lunii septembrie“. După repetate amânări, noul termen a fost avansat de Radu Mircea Popescu, coordonatorul Programului Român de Asigurare la Catastrofe şi consilier în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), care arată că proiectul de lege a ajuns în faza de avizare la ministere. Optimismul oficialului nu este împărtăşit însă de nimeni din piaţa asigurărilor.

În momentul de faţă, nicio societate de asigurări nu se arată interesată să participe la un sistem care nu poate funcţiona fără ele. Mai mult, nici autorităţilor care au iniţiat proiectul nu le este clar cum va funcţiona acesta. Cea mai mare confuzie pluteşte în jurul modalităţilor prin care vor fi găsiţi şi sancţionaţi românii care nu se vor conforma legii, neasigurându-şi casele. Sunt prevăzute amenzi cuprinse între 50 şi 100 de lei pentru proprietarii caselor neasigurate, dar aceştia ar trebui să fie mai întâi „prinşi“. O bază de date cu toate locuinţele din ţară, pe care să o alimenteze atât asigurătorii, cât şi autorităţile locale, există în proiect, dar modalităţile de punere în practică nu sunt pentru nimeni clare.

Problemele nu se opresc la dificultăţile de punere în aplicare. Proiectul este contestat în continuare chiar pe fondul aspectelor pe care încearcă să le reglementeze. Cele mai aprinse discuţii le-a stârnit faptul că toate locuinţele vor fi asigurate obligatoriu, indiferent de starea lor, pe doar două trepte de protecţie, înlăturându-se de fapt din sistem chiar principiul asigurării. Astfel, proprietarul unei clădiri cu pereţi din cărămidă, aflată într-o zonă cu un risc ridicat de inundaţie, va beneficia de aceeaşi despăgubire ca în cazul unui imobil din beton din centrul Capitalei, de exemplu. Proprietarii cu venituri mici vor beneficia de subvenţie totală la plata primelor de asigurare.

Conform proiectului de lege, proprietarul unei case construite pe cadre de beton sau cu pereţi de cărămidă va fi „taxat“ cu 20 de euro pentru o sumă asigurată de 20.000. Pentru construcţii din alte materiale, prima obligatorie va fi de 10 euro, iar suma asigurată corespunzătoare de 10.000 de euro. „Acestea sunt oricum sume infime comparativ cu riscurile asumate. Ar fi o protecţie socială făcută de stat pe banii asigurătorilor“, spune Andrei Gluvacov, CEO Adviser Asitrans.

Îmbunătăţiri, mai târziu

„Într-un an, maximum doi, diferenţierea între sumele asigurate se va face mult mai bine şi se vor lua în calcul elemente precum suprafaţa clădirii asigurate“, promite Radu Mircea Popescu, coordonatorul Programului Român de Asigurare la Catastrofe. Oficialul MAI admite astfel că sistemul va avea neajunsuri, dar susţine că 60%-80% din populaţie ar fi de acord cu acest proiect de lege, potrivit ultimelor sondaje. În realitate, niciun sondaj de opinie nu a fost realizat după o dezbatere publică legată de proiectul actului normativ în cauză, populaţia fiind consultată în trecut doar în privinţa oportunităţii introducerii asigurării obligatorii a locuinţelor.
În forma actuală, proiectul presupune înfiinţarea unui pool de asigurare – un fond centralizat de catastrofă – care ar colecta de la asigurători primele aferente poliţelor distribuite, minus un comision. Fondul va fi folosit pentru reasigurare, constituirea de rezerve, cheltuieli de operare, administrare, tot de aici urmând să fie acordate şi despăgubiri, în cadrul limitei de protecţie.

Cei care deţin deja o poliţă facultativă pentru locuinţă nu vor mai fi obligaţi să încheie asigurarea obligatorie. Odată cu intrarea în vigoare a sistemului centralizat, asigurătorii vor putea vira către pool cota corespunzătoare asigurării obligatorii, aceasta fiind desprinsă din prima deja plătită de asigurat pentru poliţa facultativă.  

O nouă „taxă“

«Cel mai simplu ar fi ca primele să fie colectate odată cu plata impozitelor. Pe de altă parte, această modalitate ar compromite şi mai mult ideea de asigurare, iar poliţele vor fi privite ca un bir în plus impus cetăţenilor.»

Andrei Gluvacov, CEO Adviser Asitrans

Ce câştiguri aşteaptă asigurătorii

COMISION Pentru asigurători, „câştigul“ ar urma să provină din comisionul de maximum 10% pe care îl vor putea reţine din valoarea primelor plătite de asiguraţi, înainte de a trimite aceste prime către pool.

PIAŢA La 8 milioane de locuinţe existente în România, asigurările obligatorii ar putea crea o piaţă de aproape 150 de milioane de euro, dacă toţi proprietarii de imobile s-ar conforma legii, iar comisioanele ar însuma 15 milioane de euro anual.

CLIENŢI NOI În condiţiile unor sume mici de asigurare, de 10.000 respectiv 20.000 de euro, mulţi clienţi vor căuta să încheie asigurări suplimentare, pentru a beneficia de o protecţie pe măsura valorii imobilului din proprietate. Astfel, companiile de asigurări ar putea atrage clienţi noi, care, în absenţa obligativităţii, nu s-ar fi gândit să îşi protejeze locuinţa.