Proiectele României din domeniul Apărării. Unde vor merge cei 2,5% din PIB

Proiectele României din domeniul Apărării. Unde vor merge cei 2,5% din PIB

Sursă: Facebook, MApN

Publicat de Bogdan Ungureanu la 28 octombrie 2022, 10:12

Ministerul Economiei, care are în subordine companiile din industria locală de apărare, a oferit câteva detalii de ultimă oră despre modul în care vor fi alocaţi şi cheltuiţi banii pentru acest domeniu, având în vedere că, din 2023, alocarea din PIB pentru Apărare va creşte.

Informaţii de ultimă oră cu privire la investiţiile României în domeniul Apărării.

Detalii despre cei 2,5% din PIB alocaţi Apărării. Ministrul Economiei explică unde vor merge banii

Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a explicat cum vor fi cheltuiţi cei 2,5% din PIB ce vor fi alocaţi Apărării începând cu 2023, ceea ce reprezintă circa 7 miliarde de euro.

„Cei 2,5 % din PIB-ul României se vor duce la achiziţionarea unor noi echipamente, noi tehnologii. Industria de apărare, pe de altă parte, trebuie să fie pregătită pentru aceste investiţii majore din domeniul apărării, pentru că cei 7 miliarde de euro nu se vor duce neapărat în industria de apărare”, a explicat Florin Spătaru.

În 2022, au fost bugetaţi 327 de milioane de lei pentru investiţii în echipamente, în retehnologizare pentru industria de apărare, pentru ca aceasta să fie pregătită pentru programul de achiziţii pe care Ministerul Apărării îl are în plan.

„Practic, noi, cei din Ministerul Economiei, care avem în subordine industria de apărare, cele 14 companii din subordinea Romarm, vom investi în linii de producţie de muniţie, dar şi dezvoltare a capabilităţilor pentru asigurarea mentenanţelor acestor echipamente, urmând ca într-o perioadă ulterioară, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale, printr-un ordin comun pe care l-am semnat cu fostul ministru Dîncu, să dezvoltăm capacităţile de producţie pentru a putea incorpora cât mai mult din proiectele pe care Ministerul Apărării Naţionale îl are în producţia naţională.

Şi aici vorbim de arma de asalt, aici vorbim de alte echipamente care vor fi achiziţionate peste 2-3-4 ani”, a mai indicat şeful de la Ministerul Economiei, potrivit News.ro.

Unde vor fi construite, până la urmă, transportoarele Piranha?

Ministrul Florin Spătaru a mai oferit detalii şi despre transportoarele Piranha. El spune că nu există niciun contract pentru sudarea carcaselor pentru transportoare la Şantierul Naval Mangalia.

General Dynamics ar putea decide, până la urmă, să externalizeze producţiei acestor carcase către Uzina Automecanică Moreni sau o altă fabrică.

„Cel care beneficiază, General Dynamics, nu a semnat niciun contract cu Şantierul Naval din Mangalia pentru construcţia acestor carcase pentru transportatoarele Piranha.

Într-adevăr, au făcut câteva sesiuni de audit în special în domeniul calităţii în companii din România pentru  a-şi respecta programul de livrare. Pentru că iniţial aceste carcase pentru transportoarele Piranha trebuiau finalizate la Uzina Mecanică Bucureşti.

Datorită lipsei capacităţilor şi a programului programului încărcat, au încercat să găsească alte soluţii. Uzină Automecanică Moreni este o o soluţie.

Ei au venit şi au făcut un audit acolo, au constatat câteva neconformităţi pe care au solicitat să fie corectate, urmând ca într-o etapă ulterioară General Dynamics să ia în considerare şi Uzina Automecanică Moreni în calcul pentru externalizarea producţiei acestor carcase”, a precizat ministrul Economiei.

Compania s-a angajat să contruiască 227 de astfel de transportoare chiar în ţara noastră, a adăugat Florin Spătaru.

„Uzina Mecanică Bucureşti în acest moment încearcă să integreze cât mai mult din producţia acestor transportoare, astfel încât în cea de-a doua etapă să avem corpul transportorului, partea de vopsitorie, dar şi o parte din subansamblele pe care le vor utiliza, produse în România”, a spus ministrul.

Despre autor
Bogdan Ungureanu

După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.