Revitalizarea industriei de apărare. Am putea produce muniţie şi tehnică militară alături de Germania şi SUA
SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin
România se află într-un moment crucial al modernizării militare. Autoritățile au planuri ambițioase în privința achiziției de tehnică de luptă, dar și pentru dezvoltarea unei industrii interne de producție de muniție.
România, achiziții de tancuri și obuziere și planuri de producție de muniție
România face pași importanți în modernizarea forțelor sale armate prin achiziționarea de tancuri Abrams și obuziere K9. Pe lângă aceste achiziții, autoritățile române își propun să dezvolte o linie de producție internă pentru muniția de calibru mare, un aspect esențial în contextul crizei globale de proiectile.
România a semnat recent acorduri pentru achiziția a 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder, cunoscute în versiunea românească drept K9 Tunetul, și 54 de tancuri americane Abrams. Aceste achiziții reprezintă cele mai mari investiții în armament din ultimii șapte ani, incluzând nu doar vehiculele de luptă, ci și muniția necesară și vehiculele de suport. Tancurile Abrams, de exemplu, vor fi achiziționate din stocurile Armatei SUA și vor fi modernizate înainte de livrare.
În prezent, industria de apărare din România nu dispune de capacitatea necesară pentru a produce muniție de 120 mm și 155 mm la standarde NATO, esențiale pentru noile achiziții. Muniția de 120 mm este folosită de tancurile Abrams, iar cea de 155 mm de obuzierele K9, ambele tipuri având cerințe tehnice complexe. Astfel, România caută intens parteneriate cu giganți europeni și americani pentru a dezvolta o linie de producție internă.

Posibile colaborări cu industria românească de armament
Două mari companii din industria de apărare, Rheinmetall din Germania și General Dynamics din SUA, au arătat interes pentru colaborarea cu industria românească. Rheinmetall, care a inaugurat o facilitate de producție la Mediaș, este interesată nu doar de producția de muniție, ci și de tehnică militară, cum ar fi transportoarele blindate Lynx și camioanele HX.
În același timp, General Dynamics și Uzina de Produse Speciale Dragomirești au semnat un memorandum de înțelegere pentru modernizarea uzinei românești, pentru a produce muniție de calibru mare la standarde NATO.
Ministrul Economiei, Radu Oprea, a subliniat că România își propune să devină un centru de excelență pentru producția de muniție de calibru mare, vizând atât piața internă, cât și exporturile către alte țări din Europa Centrală și de Est. Acest plan este parte a unei strategii mai ample de a transforma fabricile din cadrul ROMARM într-un pilon al industriei de apărare europene.
„Vrem să transformăm fabrici din cadrul ROMARM într-un centru de excelență pentru muniția mare, calibru 120 mm, 155 mm, să producem în România și să exportăm din România în țările din estul Europei și centrale pentru tancurile americane care deja sunt prezente în cât mai multe țări, România urmând să fie acest pol, acest centru de excelență, în care vom produce această muniție.
Ne dorim ca România să devină principalul producător de muniție pentru tancurile Abrams. Am avut deja inspecția experților și e un proiect la care lucrăm de mai multă vreme, este concretizat, știm toți pașii pe care îi avem de făcut”, a precizat ministrul Oprea, în urmă cu două luni.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





