Guvernele din Europa de Est se orientează către proiecte de infrastructură mai puţine, dar mai mari, care să poată atrage finanţare de la Uniunea Europeană (UE) şi instituţiile internaţionale de credit, potrivit unei analize Reuters, citată de Mediafax.
Miza pentru aceste state este majoră, întrucât măsurile pentru rezolvarea problemelor de infrastrucură sunt umărite cu atenţie de populaţie, de investitori, dar şi de constructorii afectaţi de declinul pieţei imobiliare.
Banca Mondială a avertizat, luna aceasta, că statele din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu decizii dificile privind cheltuielile, cu o medie estimată a deficitelor bugetare de 5,5% din PIB în 2009.
În urma dificultăţilor financiare şi a declinului ratingurilor, state ca Slovacia, Polonia sau Cehia acordă prioritate proiectelor care pot atrage finanţare prin parteneriate de tip public-privat.
Banii se obţin tot mai greu
Activitatea băncilor comerciale din regiune devine tot mai selectivă, această strategie fiind legată direct de capacitatea de finanţare a Băncii Europene de Investiţii (BEI), Băncii Europene pentru Reconstrucţzie şi Dezvoltare (BERD), diviziei de investiţii a Băncii Mondiale (IFC) şi altor instituţii financiare.
„Timpul creditului ieftin a trecut. Băncile comerciale revin în regiune dar cu fonduri mai reduse şi limite stricte în funcţie de ţară”, a declarat directorul diviziei pentru infrastructură a BERD, Thomas Maier.
Oraşele şi regiunile sunt cele mai expuse la lipsa de credit bancar, neavând resursele şi expertiza guvernamentală pentru încheierea de parteneriate de tip public-privat, chiar dacă BEI a lansat un program de atragere a acestora în astfel de modalităţi de finanţare.
Finanţarea dificilă forţează sectorul public să analizeze care proiecte de infrastructură sunt necesare şi sustenabile, consideră Pierre-Alain Schieb, director în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
„Nu se poate scăpa de faptul că nu toate proiectele sunt finanţabile”, a spus Schieb.
Proiectele mari au cele mai bune şanse
În pofida aparentelor probleme de asigurare a fondurilor, multe state vizează proiecte mari, cu şanse mai bune de a obţine sprijin din partea Uniunii Europene (UE) şi instituţiilor internaţionale.
UE a alocat 348 de miliarde de euro, fonduri structurale şi de coeziune, pentru perioada 2007-2013, şi se pregăteşte să contribuie cu 85% din costul proiectelor.
Guvernele statelor din regiune trebuie, însă, să acopere diferenţa. Modalitatea prin care autorităţile pot absorbi fondurile UE este atragerea de capital prin parteneriat public-privat, consideră analiştii.
În plus, există fonduri speciale pentru proiecte din categoria reţelelor paneuropene, proiecte majore în domeniul energiei şi infrastructurii, care pot atrage şi participarea BEI.
SURSA: Mediafax
