Proiectele din programul Anghel Saligny, blocate? Mii de investiții locale ar rămâne fără finanțare

România se confruntă cu un blocaj major în derularea proiectelor de infrastructură finanțate prin programul „Anghel Saligny”. Din cauza situației financiare, mii de lucrări din întreaga țară vor fi suspendate, iar unele nu vor mai primi finanțare.

Guvernul taie finanțarea pentru lucrările cu progres redus din Programul „Anghel Saligny”

Programul „Anghel Saligny” a fost lansat ca o soluție pentru dezvoltarea infrastructurii locale în România. Însă, din cauza crizei bugetare, o parte semnificativă dintre proiecte vor fi sistate.

Potrivit unei circulare interne din Ministerul Dezvoltării, obținută de Antena 3 CNN, finanțarea va fi oprită pentru toate proiectele de canalizare și gaze care au un grad de implementare sub 40%, precum și pentru proiectele de drumuri care sunt sub pragul de 80% progres fizic.

În prezent, doar 1.600 de proiecte din totalul de 4.945 mai sunt eligibile pentru finanțare continuă. Restul fie nu au făcut progrese semnificative, fie nu au semnat nici măcar contracte de execuție. Cu alte cuvinte, peste 60% dintre proiectele din program riscă să rămână blocate sau abandonate.

Proiecte întârziate, decontări minime și fonduri alocate politic

O analiză recentă publicată de Expert Forum (EFOR) arată că, deși valoarea totală a proiectelor aprobate prin programul „Anghel Saligny” a ajuns la 53 de miliarde de lei, progresul efectiv este lent. Până la finalul lunii martie 2025, doar 3.959 de proiecte aveau contracte de finanțare semnate, iar mai bine de 980 de proiecte nici măcar nu au fost contractate. Cele mai multe necontractate se regăsesc în județele Harghita, Covasna și Mehedinți.

Situația este și mai gravă în privința proiectelor pentru rețelele de gaze. Din 811 proiecte aprobate, 585 nu au decontat niciun leu. Doar 10 proiecte au fost finalizate complet, iar alte 4 au un grad de execuție de peste 90%. În mod paradoxal, zone precum Covasna au rate mari de decont, în timp ce în județe ca Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin sau Ialomița nu s-a înregistrat niciun progres.

EFOR a constatat și discrepanțe mari între costurile declarate per metru de rețea, sugerând lipsa unor standarde unitare sau chiar posibile probleme de eficiență sau integritate în alocarea fondurilor.

Buget mic și promisiuni mari făcute în an electoral

Bugetul inițial al programului „Anghel Saligny” era de 25 de miliarde de lei. În 2025, alocarea a fost redusă la doar 10 miliarde, insuficient pentru nevoile asumate. În 2024, guvernul a completat deficitul cu 7,6 miliarde de lei din Fondul de Rezervă, lucru criticat de EFOR și Curtea de Conturi ca fiind o practică netransparentă și electorală.

Alocările suplimentare, făcute spre finalul anului electoral, ridică întrebări legate de prioritizarea proiectelor în funcție de afinități politice, nu de urgența lucrărilor.

Un alt aspect relevant este distribuția politică a proiectelor. Conform datelor EFOR, peste 54% din valoarea totală a proiectelor finanțate se regăsesc în județele sau localitățile administrate de PSD, 37% la PNL și 6% la UDMR. Acest dezechilibru sugerează o potențială influență politică în procesul de selecție și alocare a fondurilor.

Achiziții publice controversate și firme cu legături politice

În ceea ce privește implementarea efectivă a proiectelor din programul „Anghel Saligny”, doar 60% au proiectant desemnat și puțin peste jumătate au semnat un contract de execuție.

Unele firme care au primit cele mai multe contracte au legături cu mediul politic sau figurează în investigații penale. Deși legislația nu interzice participarea acestor companii la licitații, riscul de influență politică este ridicat.

Firme precum Cornell’s Floor, Construcții Erbașu sau Prof Con Invest apar frecvent ca beneficiari ai unor contracte multiple în diverse județe. Cu toate acestea, majoritatea UAT-urilor colaborează cu un număr variabil de firme, ceea ce indică o diversificare în implementare, dar și o posibilă fragmentare în calitatea și ritmul lucrărilor.