Proiect pentru tehnologia viitorului. România intră în industria de semiconductori
Sursa: Dreamstime
România intră în industria de semiconductori, potrivit unui proiect de 130 de milioane de euro aflat sub coordonarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie. Proiectul are o durată de implementare de 60 de luni.
România intră în industria de semiconductori
Fostul ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan (în prezent ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului), și fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, sunt cei care au semnat contractul pentru implementarea unui proiect de 130 de milioane de euro care va permite producerea de semiconductori în România.
Proiectul este coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie (IMT București) și implică un parteneriat amplu cu universități, institute de cercetare și companii românești.
Bogdan Ivan a subliniat importanța strategică a semiconductorilor, explicând că aceștia reprezintă nucleul fiecărui dispozitiv digital modern.
„Fiecare dispozitiv digital se bazează pe semiconductori. De fiecare dată când vedeți cuvântul alăturat unui produs – frigiderul inteligent, aspiratorul, telefonul, mașinile inteligente – care asigură această inteligență este format din semiconductori.
Investind în tehnologiile viitorului, punem România pe harta inovației globale”, a declarat fostul ministru.
Proiectul „Platformă Națională pentru Tehnologiile Semiconductorilor” vizează crearea unei infrastructuri de cercetare și producție pentru semiconductori, cu următoarele rezultate:
- Linii de producție avansate: Vor fi construite trei linii pentru microfabricarea semiconductorilor, incluzând procese de încapsulare, testare și fiabilitate.
- Crearea de locuri de muncă specializate: Zeci de poziții înalt calificate vor fi disponibile în domeniul cercetării și producției.
- Inovații semiconductoare: 30 de sisteme semiconductoare cu aplicații diverse, inclusiv:
- Tehnologie de consum: telefoane inteligente, laptopuri, tablete.
- Industrie medicală: senzori și dispozitive de diagnostic portabile, implanturi.
- Industrie aerospațială și militară: drone, sateliți și alte tehnologii de ultimă generație.
Partenerii proiectului
Pe lângă IMT București, proiectul include contribuția unor instituții academice și de cercetare de prestigiu, precum și a companiilor private:
- Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București;
- INCD pentru Fizica Materialelor;
- INCD pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației;
- INCD pentru Fizică Tehnică;
- INCD pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare;
- 21 de companii românești inovative, selecționate printr-un proces competitiv și transparent.
România, parte din strategia europeană a semiconductorilor
Proiectul are o durată de implementare de 60 de luni și este finanțat în cadrul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), prin acțiunea „Sprijin pentru proiecte în domeniul tehnologiilor avansate”.
Acest proiect aliniat la European CHIPS Act plasează România în inițiativele Uniunii Europene de a crește producția de semiconductori. Obiectivul european este ca regiunea să reprezinte 20% din piața globală a semiconductorilor până în 2030, iar proiectele de acest tip sunt esențiale pentru atingerea acestui scop.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





