Documentul elaborat de MFP are în vedere atât autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi instituţiile publice care au atribuţii privind prevenirea şi constatarea unei nereguli în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene, cât şi  beneficiarilor de fonduri europene, precum şi oricăror altor operatori economici cu capital public sau privat care desfăşoară activităţi finanţate din fonduri europene în baza unor acte juridice.
Pentru ca statul să evidenţieze şi recupereze plăţile efectuate ilegal, sunt stabilite în sarcina autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi a beneficiarilor proceduri de management şi control care să asigure corectitudinea acordării şi utilizării acestor fonduri.
Cheltuielile ilegale sunt excluse de la plată
Astfel, autorităţile au obligaţia utilizării, în activitatea de selecţie şi aprobare a solicitărilor de sprijin financiar, de reguli care să asigure o buna gestiune financiară, respectarea principiilor de libera concurenţă şi transparenţă. În plus, autorităţile cu competente în gestionarea fondurilor europene au obligaţia pregătirii profesionale continue a personalului propriu, prevenirii neregulilor şi fraudelor şi implementării recomandărilor formulate de organismele de control.
Cheltuieli care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare  sunt excluse integral sau parţial de la rambursare/plată de autortăţi. Excluderea de la plată se aplică şi în cazul cererilor de plată a drepturilor beneficiarilor instrumentelor de finanţare a politicii agricole comune şi a politicii comune pentru pescuit.
Potrivit proiectului de OUG, autorităţtile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a face reduceri din sumele solicitate la rambursare/plată în situaţia în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială a indicatorilor de rezultat/obiectivelor pentru care beneficiarii şi-au angajat răspunderea realizării. Reducerile se efectuează în funcţie de gradul de realizare a indicatorilor de rezultat/obiectivelor.
Mai multe modalităţi de stingere a creanţelor
Stingerea creanţelor bugetare rezultate din nereguli se va putea realiza în mai multe feluri, printre care: încasare, deducere din plăţile/rambursările următoare, executarea garanţiilor bancare depuse de debitor în aplicarea prevederilor contractului/acordului de finanţare în cadrul căruia a fost emis titlul de creanţă, compensare, executare silită, anulare, prescripţie.
În cazul în care creanţele bugetare rezultate din nereguli nu pot fi recuperate prin încasare, deducere sau executarea garanţiilor bancare, autorităţile transmit titlurile executorii organelor fiscale competente, care vor efectua procedura de executare silită, precum şi procedura de compensare, pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit din fondurile europene. Plătitor al creanţelor bugetare rezultate din nereguli şi a dobânzii datorate este persoana juridică, entitatea sau asocierea fără personalitate juridică sau persoana fizică stabilită debitor prin titlul de creanţă. Persoana fizică nu poate fi stabilită ca plătitor al creanţelor bugetare rezultate din nereguli decât în calitatea acesteia de beneficiar de fonduri europene.
Dreptul de a stabili creanţa bugetară se prescrie în termen de cinci ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, comunicată oficial de Comisia Europeana/donatorul public internaţional prin emiterea Declaraţiei Finale de închidere, cu excepţia cazului în care normele UE sau ale donatorului public internaţional prevăd un termen mai mare.