ministere, pun umarul la cheltuirea banilor europeni, oferiti de catre Bruxelles prin intermediul programului SAPARD.Toata increngatura de la nivelul institutiilor este resimtita din plin de catre beneficiari. „Imi construiesc o ferma cat timp dureaza sa fac toate hartiile pentru SAPARD! Functionarii statului ar trebui sa alerge dupa hartii, eu sunt fermier, nu hartogar“, spune exasperat Mihai Afiliu, fermier din comuna Amaru, judetul Buzau. Birocratia necesara pentru intocmirea proiectelor este doar primul soc suportat de amatorii de fonduri gratuite. In cele mai multe cazuri, solicitantii nu au banii pentru cofinanatare, adica pentru partea ce le revine din valoarea totala a proiectului. Daca se adreseaza bancilor pentru un imprumut, au o serie de probleme. „Procedurile SAPARD nu permit gajarea bunurilor sau ipotecarea cladirilor cuprinse in proiecte. Solicitantii trebuie sa ofere alte bunuri, evaluate de catre banci“, spune Constantin Leonte, directorul firmei de consultanta Terra Nostra. Pentru a indulci pilula, autoritatile au incurajat implicarea Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR). Acesta garanteaza pana la 70% din volumul creditului solicitat. „Din pacate, Fondul nu este autorizat, iar bancile sunt silite de catre BNR sa faca provizioane mari, ceea ce le taie pofta de implicare in programul SAPARD“, mai spune Leonte. Cine ar putea face acreditarea FGCR? „Ministerul Finantelor si BNR inca mai discuta cine ar fi responsabil de infiintarea autoritatii care sa acrediteze Fondul!“, afirma un solicitant apropiat cercurilor de decizie ale programului SAPARD.Din pacate, necazurile fermierilor si procesatorilor amatori de bani europeni nu se termina aici. Procedurile de lucru ale Agentiei SAPARD se schimba peste noapte. „De anul trecut, a devenit o moda emiterea circularelor care sa modifice proceduri deja consacrate, asa ca solicitantii afla de schimbare doar in momentul depunerii proiectului“, mai arata Leonte, el insusi un fost angajat al Agentiei SAPARD.Consultantii „taie si spanzura“ in cazul programelor SAPARD, pentru ca solicitantii nu se descurca singuri. De obicei, cer bani inca inainte de aprobarea proiectului. „Solicitam de obicei 40% din valoarea onorariului, la care se adauga TVA, in termen de maximum zece zile calendaristice d e la depunerea proiectului la Agentia SAPARD si obtinerea conformitatii semnate de reprezentantii Agentiei SAPARD de la BRIPS“, spune Otilia Manta, presedintele Grupului Roman pentru Investitii si Consultanta. Potrivit aceleiasi surse, sunt cazuri cand o parte mai mare din bani sunt dati dupa semnarea contractului cu Agentia SAPARD. Suma ceruta poate ajunge la 9% din valoarea proiectului, daca acesta implica si constructia unor cladiri. Proiectele mari ajung si la patru milioane de euro. Unii consultanti nu se ocupa de obtinerea avizelor, lasand pe seama solicitantilor sarcina „ungerii“ rotitelor birocratice de eliberare a diverselor avize si autorizatii.Ce face intre timp Agentia SAPARD pentru usurarea vietii solicitantilor? „Vrem sa instruim angajatii Agentiei de Consultanta Agricola sa se ocupe de proiectele mici de pana in zece mii de euro, pentru ca solicitantii mici sa intre rapid in posesia fondurilor. Vom lansa o campanie de mailing direct, pentru a ajunge la potentialii beneficiari. Daca ei nu mai vin la noi, incercam sa ajungem noi la ei“, afirma presedintele Agentiei SAPARD, Samoila Szabo.In cazul industriei alimentare, pana acum s-au semnat actele pentru 158 de proiecte, in valoare de aproape 82 de milioane de euro. Pentru acest domeniu, UE pune la bataie 165 de milioane de euro, bani greu de luat daca ne gandim ca deja „greii“ si-au facut plinul.Si in cazul investitiilor destinate dotarii fermelor, semnarea contractelor de finantare a ramas in urma orarului. Doar 30% din cele 105 milioane de euro puse deoparte de catre Bruxelles au fost cheltuite. Si in cazul diversificarii activitatilor economice din zona rurala, contractarea fondurilor se face in ritm de melc. Din cele 62 de milioane disponibile, doar 21% au fost angajate.Ritmul de melc al asimilarii fondurilor europene ne-ar putea provoca pierderi mai mari in viitor. Europenii vor sa ne dea, imediat ce ajungem membri, cateva miliarde pe an pentru zonele defavorizate. Cum ne vom descurca atunci?

Nordul moldovei a luat cei mai multi bani sapard

Banii europeni ajung greu in mediul rural
• Cereri de finantare in mai 2005    112
• Valoara cererilor din mai    44 mil. euro
• Proiectele contractate pana in iunie 2005    1.328
• Proiecte finalizate pana in iunie 2005    450
• Proiecte contractate pentru infrastructura    606
• Suma totala contractata    613,56 mil. euro
Problemele care rod SAPARD-ul
• Bancile nu accepta decat in putine cazuri implicarea fondurilor de garantare, pentru ca sunt obligate sa faca provizioane consistente pentru fiecare credit acordat.
• Regulamentele SAPARD nu permit gajarea bunurilor achizitionate si ipotecarea cladirilor ce vor fi constriute cu banii europeni.
• Normele tehnice foarte stricte cerute de catre europeni nu sunt cunoscute de autoritatile locale, care pot da astfel avize fara valoare.
• Procedurile Agenteie SAPARD se schimba foarte des. De anul trecut a luat amploare moda circularelor secrete, care modifica proceduri deja conscrate. Solicitantii afla de modificari abia cand depun dosarul.
• Consultantii cer sume importante inainte de inceperea proiectului. Cum activitatea de consultanta nu este reglementata, exista multe cazuri de proiecte respinse din cauza intocmirii defectuoase a dosarului.
• Durata de derulare a unei investitii prin programul SAPARD este de obicei dubla fata de cazul in care beneficiarul obtine direct un credit.
• Regimul nesigur al multor proprietati ii impiedica pe fermieri sa dovedesaca ca sunt proprietarii terenurilor pe care le lucreaza.