Urmarile atentatelor teroriste din SUA vor fi resimtite si de economia romaneasca, chiar daca prima unda de soc nu ne-a afectat direct. Primele pierderi care au putut fi contorizate le-au inregistrat sectoarele transporturilor aeriene, asigurarile si turismul international. Fara a fi conectata la economia globala, Romania nu avea cum sa sesizeze primele semne ale unei recesiuni economice la nivel mondial. Situata in vecinatatea Orientului Mijlociu, primele pierderi inregistrate de economia romaneasca au fost directe, rezultate din anularea unor contractate incheiate cu companii din aceasta regiune. Comenzile pierdute pe aceasta relatie se cifreaza la circa 400 milioane de dolari, prelungirea starii conflictuale adaugand noi pierderi.
Cel mai mare handicap cu care se va confrunta economia nationala in lunile urmatoare va fi insa dat de deteriorarea pietelor financiar-bancare mondiale. O recesiune a economiilor occidentale inseamna preturi mai mici pentru exporturile de produse romanesti, cresterea protectionismului din partea partenerilor traditionali. Chiar inainte de atentatul terorist din SUA, un important oficial al Fondului Monetar International, Stanley Fischer, sublinia acest fenomen, caracterizat prin contractia consumului din principalele state dezvoltate. Recalcularea impactului, dupa 11 septembrie, asupra economiilor emergente, facut de Institutul Financiar International considera ca „exportul tarilor in curs de dezvoltare (categorie in care se incadreaza si Romania) se va diminua cu 2%, dupa ce anul trecut cresterea fusese de 22%.” Pentru economia romaneasca, reducerea posibilitatilor de export inseamna majorarea deficitului de cont curent, aflat deja in crestere puternica.
Pe langa aceste efecte directe, resursele financiare pentru investitii vor fi mai reduse. Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare, UNCTAD, si-a redus estimarile atat la nivelul global al fluxurilor de investitii directe, cat si la nivelul Europei Centrale si de Est. La capitolul investitii straine directe, Romania se claseaza in coada clasamentului regional, in ciuda faptului ca este a doua tara ca numar de locuitori din Europa Centrala, dupa Polonia. Anul trecut, nivelul investitiilor straine a atins o valoare record de 27 miliarde USD, in crestere cu 7% fata de anul precedent. Romania nu a reusit insa sa atraga nici un miliard de dolari, suma inferioara celei realizate in anul 1999. Principalele tari investitoare in regiune sunt membre ale Uniunii Europene, care au preferat sa se indrepte spre tarile ce vor deveni primele membre ale organizatiei.
Mana de lucru ieftina, mediu economic nesigur
Polonia, Republica Cehia si Rusia au absorbit doua treimi din totalul fondurilor. Ritmul investitional s-a intensificat si in Ungaria, insa la acest capitol recordul il detine Slovacia, ce a reusit sa atraga 2,1 miliarde USD in 2000, fata de numai 350 milioane anul precedent. In cea mai mare parte, investitiile au fost corelate cu derularea procesului de privatizare. De exemplu, tranzactia de patru miliarde de dolari incheiata anul trecut intre France Telecom si Telekomunikacja Polska este cea mai scumpa privatizare de pana acum din Europa Centrala. Raportul UNCTAD considera ca in anul 2002 procesul de privatizare va fi aproape incheiat in tari precum Polonia si Ungaria, in timp ce statele membre ale CSI vor demara primele etape de tranzitie economica. In tarile care vor finaliza vanzarile de active detinute de stat, investitiile se vor indrepta spre infiintarea de noi societati comerciale, achizitii sau fuziuni de companii.
Deja state din regiune au devenit investitori de capitaluri, pe primul loc situandu-se Rusia. Din totalul de patru miliarde de dolari cat au reprezentat sumele investite de tarile aflate in tranzitie economica, peste trei miliarde au revenit companiilor rusesti. In realitate, fluxurile de capital pentru preluarea controlului unor companii situate in afara granitelor a fost mai mare, insa o buna parte din aceste tranzactii nu au fost raportate ca export de capital. Pe locul doi din punctul de vedere al investitiilor realizate in strainatate se situeaza Ungaria. Fondul de investitii Corvinus International, finantat de guvernul de la Budapesta, s-a implicat in preluarea de societati din strainatate fiind deosebit de activ si pe piata romaneasca. In Romania a achizitionat pachetele majoritare de actiuni la IAME Sf. Gheorghe, producator de piese si subansamble auto, o societate de panificatie bucuresteana si o intreprindere de cherestea. Cea mai recenta achizitie finantata de Corvinus International este preluarea statiunii balneo-climaterice Sovata. Fondul a mai cumparat participari la societati din Slovacia si China.
Pentru zona Europei Centrale si de Est fluxurile de capital destinate investitiilor directe este prevazut a ramane la aceeasi valoare anul viitor, 27 miliarde de dolari, pe fondul unei scaderi drastice a investitiilor la nivel mondial.
Pentru Romania nu sunt prevazute insa schimbari pozitive din partea investitorilor, fiind vizate doar o parte din societatile scoase la privatizare. Cei mai importanti investitori din tarile in tranzitie sunt companiile transnationale care prefera sa intre in primul rand pe piete ce vor fi incluse intr-un viitor previzibil in UE. Economiile situate in zona gri europeana sunt apreciate pentru mana ieftina de lucru, dar nu sunt percepute ca piete atractive, unde investitiile sa fie amortizate in scurt timp.