Acesta este profilul clientului care vrea să lase băncii casa cumpărată cu credit ca să scape de datorii, dupa cum arata o analiză a Băncii Naţionale, potrivit digi24.ro.

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai 2016, iar două săptămâni mai târziu s-a înregistrat şi prima victorie a unui datornic. Un bărbat din Zimnicea, deja executat silit de bancă, pe care legea l-a ajutat să scape de restul de plată pe care îl mai datora băncii după vânzarea în pierdere a casei.

Nu este singurul care a reuşit să scape de povara ratelor lucru care i-a îndemnat pe oamenii care au problemele cu ratele să ceară darea în plată. În total, aproape 4.700 de persoane fizice au făcut notificări în acest sens.

Peste 80% dintre acestea au fost făcute de persoane cu vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani.

Cei mai mulţi datornici au peste 30 de ani. Explicaţia: condiţiile pe care le impune banca pentru a acorda un credit cu o valoare mare şi pe o perioadă de cel puţin 25 de ani.

Excepţii de neconstituţionalitate

Pe rolul Curţii Constituţionale se află circa 1.000 de dosare care vizează excepţiile de neconstituţionalitate la Legea dării în plată. Între timp instanţele suspendă procesele în loc să le amâne, a spus avocatul Gheorghe Piperea.

"Procesele se suspendă în continuare pentru a fi trimise la Curtea Constituţională, deşi s-au respins excepţiile, s-au fixat nişte linii directoare cum să se soluţioneze aceste procese. Mai mult decât atât, s-au adunat la circa 1.000 astfel de dosare pe rolul Curţii Constituţionale, care probabil că o să fie iritată de atâtea excepţii. Instanţele, în genere, susţin că nu le este clar cum să soluţioneze problema impreviziunii şi, de aceea, aşteaptă să obţină motivarea Curţii Constituţionale. Personal, cred că din partea celor care ridică în continuare excepţii de neconstituţionalitate ştim că acestea vor fi response", a declarat recent, pentru Mediafax, avocatul Gheorghe Piperea, iniţiatorul acestei legi.

Impreviziunea se referă la un dezechilibru produs între momentul semnării şi cel al dării în plată, iar acesta poate fi pus pe seama fluctuaţiei cursului valutar, scăderii veniturilor din cauza unei concedieri colective sau care nu intervine nu din vina angajatului, a unei tăieri salariale prin lege, cum a fost cea din 2010 la bugetari, a unei boli sau altor evenimente neprevăzute. Impreviziunea a fost introdusă în nou Cod Civil din 1 octombrie 2011.

În unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată.

Te-ar putea interesa și: