„Dacă luăm Balcanilor perspectiva unei aderări, vom cunoaşte acolo ceea ce deja am cunoscut în anii 1990 şi aceasta, fără îndoială, mai devreme decât anticipăm”, a avertizat şeful executivului european, făcând aluzie la conflictele care au însângerat regiune la vremea respectivă.
Juncker a recunoscut că „drumul este încă lung” în vederea unei integrări a ţărilor din zonă la UE, progresele încă „insuficiente” la faţa locului nepermiţând să se aibă în vedere o aderare „înainte de 2025”, cel mai devreme.
Dar UE trebuie „să se ocupe în mod intens” de Balcani şi să nu lase să apară ideea „că nu suntem serioşi în privinţa perspectivelor de aderare”, în timp ce unele ţări membre nu-şi ascund reticenţele, a subliniat el.
„Terenul este încă fertil” pentru confruntări violente în această regiune, a apreciat Juncker, estimând că „lucrarea asupra istoriei anilor 1990 nu a fost făcută încă”.
Preşedintele Comisiei doreşte ca UE să propună ţărilor din zonă „un spaţiu economic unde ele vor putea evolua, în parte, în acelaşi mod ca atunci când ele vor fi într-o zi membre”.
Juncker a insistat totuşi ca „toate conflictele de frontieră să fie rezolvate înaintea oricărei aderări”, într-un mod în care „instabilitatea din Balcani să nu fie importată în UE”.
UE a început negocieri de aderare cu Serbia şi Muntenegru, în timp ce Albania şi Macedonia trebuie să se mulţumească în acest stadiu cu statutul de simple ţări candidate, la care mai speră să acceadă Bosnia-Herţegovina şi Kosovo. Problema acestei foste provincii sârbe, care şi-a declarat unilateral independenţa în 2008, este considerată ca fiind una dintre cele mai explozive în Balcani. Bosnia-Herţegovina este la rândul său scena unor tendinţe naţionaliste, fărâmiţată între comunităţile bosniacă, sârbă şi croată.
Juncker s-a exprimat în faţa Parlamentului austriac cu ocazia unei vizite efectuate la Viena pentru festivităţile legate de a 100 aniversare de la crearea Republicii Austria în noiembrie 1918.AGERPRES
