Pentru a produce obiecte hand made, trebuie să ai un strop de talent şi aşteptări moderate, cel puţin la început. În timp, însă, artizanatul se va transforma din hobby în business.
Pentru majoritatea dintre ei, casa este şi atelier, şi sediul firmei, iar pe lista materialelor cu care lucrează se regăsesc „cele mai năstruşnice materii prime: nasturi, resturi de tot felul, plante uscate, piese de calculator, sfoară, hârtie sau pene“, după cum spune Ruxandra Giuglea, proprietara site-ului bijouxhobby.ro. Absolventă de design vestimentar, Ruxandra a devenit pasionată de confecţionarea bijuteriilor în urmă cu un an şi, în ciuda numelui ales pentru magazinul online, artizanatul a depăşit de ceva vreme stadiul de hobby. „Iniţial, lucram doar pentru mine, apoi am început să vând pe la cunoştinţe, atât cât să-mi pot cumpăra materia primă, iar în octombrie m-am înregistrat la Registrul Comerţului şi am decis să dezvolt acest hobby într-o mică afacere“. Abia în urmă cu trei luni i s-a dedicat 100%: „am fost nevoită să renunţ la locul de muncă, din cauza restructurărilor“.
Vânzarea o face pe site-ul propriu, prin două magazine cu care colaborează şi la târgurile de profil. Iar când trage linia, la finalul lunii, îi rămân până la 3.000 de lei.
Cele mai populare sunt bijuteriile
„Profitul depinde de cât de mult muncim, nu este o sumă fixă, dar noi suntem pe deplin satisfăcute“, spun Aurora şi Cătălina Toma, surorile care deţin blogul de vânzare de accesorii Nahoot. Drept urmare, deşi, după cum spun, „există foarte multe magazine, printre care Hippie Hippie Shake, Now and Wow sau Interesart, care colaborează cu artişti de hand made şi care te ajută să îţi vinzi produsele, noi nu am apelat până acum la ele, pentru că vindem destul de bine pe blog şi la târguri“.
„Sunt puţini cei care au reuşit să facă pasul de la un simplu hobby la un job full-time, dar ei există“, spune Ruxandra Gheorghe, fondatoare a comunităţii Breslo, în care se regăsesc cei mai mulţi dintre artiştii hand made din ţară. Din ce a remarcat, „în momentul de faţă, obiectele cu cea mai mare căutare la public sunt accesoriile şi bijuteriile, urmate de articolele vestimentare şi de micile decoraţiuni“.
Chinezii, eterna concurenţă
„E greu de spus dacă se poate trăi din asta fără să faci compromisuri, şi probabil acesta este motivul pentru care majoritatea creatorilor au şi alt job în paralel“, spune şi Elena Niculiţă, organizator al târgului lunar Green Fair, care, de peste un an, reuneşte în curtea localului bucureştean Green Hours câteva zeci de expozanţi. Problema, pe moment, este că „în România nu se apreciază încă munca manuală la valoarea ei adevărată. Îmi povestea cineva că a expus la un târg şi avea ca vecin un stand cu brelocuri cumpărate din complexul Europa, pe care le revindea. Colegul a vândut brelocuri non-stop, în timp ce creaţiile din lână, lucrate manual, aproape că n-au avut cumpărători“.
Lucrurile ar sta altfel, crede Ruxandra Giuglea, dacă autorităţile, fie că este vorba de Ministerul Culturii sau de primării, s-ar implica, măcar marginal, în sprijinirea produselor fabricate în România, întrucât „un artist nu va avea niciodată suficiente fonduri pentru promovarea personală, dacă nu este susţinut“.
Hand made în varianta pentru companii
Asta dacă nu se asociază cu alţi artişti. Echipa Yau Concept, fondată de „două arhitecte, un regizor şi un economist“, după cum se autodefineşte, a reuşit să găsească o nişă în rândul producătorilor de obiecte hand made. Organizează evenimente complet personalizate, în care totul, de la accesorii la aranjamente, este unicat. „Cu siguranţă, lampadarele create pentru un eveniment al unei companii, să spunem, nu va apărea în niciun alt context“, promite Iulian Condrat, unul dintre cei patru parteneri. Luna aceasta îşi deschid şi un magazin, în care, spune Iulian Condrat, vor comercializa „în principal abajururi, lumânări şi agende din materiale neconvenţionale, reciclabile, de exemplu, lămpi din tacâmuri de plastic“. Costurile sunt mai mari decât în cazul altor firme de evenimente, iar perioada de pregătire poate fi, la rândul ei, mai lungă: „Ne trebuie înţelegere din partea clientului, nu putem ca, dacă ne face comanda azi, diseară să aibă totul la scară. Nu suntem fabrică şi nici stocuri nu avem“.
Radiografia afacerii: investiţie minimă, profit bun
– Investiţia iniţială necesară este de 300-400 de euro, în cazul celor care produc accesorii. Poate ajunge, în cazul micului mobilier, la maximum 5.000 de euro.
– Marja de profit se situează, în medie, la 30%. În cazul bijuteriilor şi al obiectelor care necesită timp îndelungat de realizare, ea poate depăşi 100%.
– Numărul de angajaţi este, pentru cele mai multe firme, de până la trei.
– Livrarea produselor este suportată, de obicei, de către client.
