Companiile din sectorul industrial listate la Bursa de Valori Bucureşti nu au adus, anul acesta, investitorilor decåt pierderi, iar şansele de revenire în viitorul apropiat sunt minime.

Creşterea economică a Romåniei a fost susţinută puternic de industrie, mai ales în primele nouă luni ale acestui an. Majorarea calculată de Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru producţia industrială din primele trei trimestre, de 4,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a venit din toate cele trei sectoare importante. Cea mai semnificativă contribuţie a avut-o sectorul de energie electrică şi termică, gaze şi apă, urmat de industria extractivă şi de cea prelucrătoare. Criza a lovit însă industria din luna octombrie, cånd a fost consemnată cea mai mare scădere a producţiei din ultimii ani. Afectată de recesiunea economică din statele dezvoltate şi de micşorarea cererii externe, producţia industrială din luna octombrie s-a micşorat cu 3% faţă de luna anterioară, iar creşterea producţiei la zece luni a coboråt la 3,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cifra de afaceri din industrie a reuşit, totuşi, o majorare de 7,9% la finele lunii octombrie, susţinută în principal de industria energiei electrice şi termice, gaze şi apă.

Problemele companiilor din acest sector pot fi observate uşor prin numărul disponibilizărilor anunţate în ultimele săptămåni. Prefab Bucureşti, Cemacon Zalău, Ceramica Iaşi, Concefa Sibiu sau Dacia Piteşti sunt doar cåteva dintre societăţile care au început deja, sau urmează să înceapă, o serie de concedieri. Disponibilizările sunt un prim-efect al dificultăţilor resimţite de către sectorul imobiliar şi de construcţii, alături de cel auto. Cåt de mult vor fi afectate în perioada următoare companiile din producţie de criză nu se ştie exact, dar analiştii sunt de părere că problemele vor fi exacerbate şi de majorarea salariilor din primele zece luni, de 22% pentru salariul mediu net, conform datelor INS. Mai mult, scăderea producţiei industriale din octombrie a fost determinată în principal de industria prelucrătoare, celelalte două ramuri fiind mai puţin afectate. Producţia de energie şi industria extractivă ar putea fi lovite însă mai puternic în perioada următoare.

Evoluţie în linie cu indicii

138-23372-1.jpgReprezentatele industriei de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au evoluat în linie cu restul emitenţilor. După ce au consemnat scăderi puternice în primele zece luni, în ciuda creşterilor cifrelor de afaceri şi ale profitului, acţiunile au intrat în letargie în ultimele săptămåni. Evoluţia este surprinzătoare, deoarece ştirile negative, legate de criză, au apărut doar în ultima perioadă. Declinul nu ar putea fi explicat decåt prin încorporarea noilor probleme în deprecierile deja înregistrate sau prin apatia investitorilor, care aşteaptă facilităţile fiscale de anul viitor. Indicele BET-NG, care urmăreşte evoluţia societăţilor cu domeniu principal de activitate în sectorul energie şi utilităţi aferente, a fost lansat în iulie anul curent şi a fost calculat retroactiv din ianuarie 2007. Astfel, BET-NG avea, la momentul lansării, valoarea de 834 puncte, faţă de valoarea nominală de 1.000 de puncte. Pånă săptămåna trecută, indicele a coboråt cu peste 55%, ajungånd la valoarea de 357 de puncte. Minimul a fost, însă, atins în luna octombrie, la 303 puncte, valoare de la care a recuperat în ciuda veştilor negative generate de criză.

Investitori nemulţumiţi

La nivelul întregului an, companiile din industrie au dezamăgit investitorii la fel de mult ca titlurile financiare. Transgaz Mediaş, marea speranţă de anul trecut, cånd a înregistrat o cerere record pentru acţiunile din oferta publică iniţială, a pierdut nu mai puţin de 55% de la intrarea din 24 ianuarie în ringul de tranzacţionare sub formă de acţiune, şi chiar mai mult dacă se ia în calcul şi valoarea drepturilor de alocare. În prezent, titlul Transgaz se află sub valoarea din oferta publică, coborånd pånă la 126 de lei, săptămåna trecută, faţă de 192 de lei, preţul acţiunii din oferta de acum un an.

Nici Transelectrica nu se simte mai bine. De la începutul anului, a pierdut aproape 70% din valoare, coborånd de la 40 de lei pånă la circa 12 lei. Ambele companii ar trebui să fie importante pentru investitori în acest moment, în condiţiile în care dividendele aferente profitului din acest an reprezintă un profit semnificativ faţă de deprecierea cotaţiei, iar Transelectrica şi Transgaz sunt obligate să repartizeze o cotă de minimum 40% din profit dividendelor.

Dafora Mediaş este o altă dezamăgire cruntă pentru acţionarii minoritari. Deşi a decis să îşi diversifice activităţile, în principal de servicii anexe extracţiei de petrol şi gaze, cu proiecte de construcţii imobiliare, cotaţia Dafora a coboråt mai mult decåt principalii indici ai bursei. Faţă de ultima cotaţie a anului trecut, preţul unei acţiuni a societăţii din Mediaş a pierdut peste 90%, coborånd de la 0,5 lei pe acţiune la 0,042 lei. De asemenea, Condmag Braşov, compania-soră a Dafora, s-a depreciat cu aproximativ 83% din valoare în 2008.

SNP Petrom, cea mai importantă companie din industrie prezentă la BVB, a reuşit o scădere ceva mai uşoară, în principal datorită evoluţiei bune din prima parte a anului. Săptămåna trecută, deprecierea era de 63% faţă de începutul anului, iar faţă de maximul anului din iunie, scăderea era de 67,5%. Contrar evoluţiei generale a bursei, acţiunile SNP au reuşit o apreciere de peste 12% în primele şase luni, pe fondul scumpirii excesive a petrolului la nivel mondial. Cotaţia SNP nu a mai rezistat, însă, şi în al doilea semestru, iar preţul barilului de petrol din prezent, de circa 40 de dolari, oferă perspective negative pentru anul viitor.

DECLIN

55% este deprecierea consemnată de indicele companiilor din energie de la lansarea din iulie şi pånă săptămåna trecută, scădere mai redusă decåt cea a principalelor companii din sectorul energetic. Faţă de valoarea nominală a indicelui, de 1.000 de puncte la 1 ianuarie 2007, scăderea este de aproape 65%

3% este scăderea înregistrată de producţia industrială în luna octombrie faţă de luna anterioară, coborånd creşterea producţiei anuale la 3,9% în primele zece luni, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2007

138-23373-28piatadecapital50.jpg