Producţia de ţiţei a României a scăzut cu 3,4%

În perioada menționată, importurile de țiței au totalizat 1,773 milioane tep, înregistrând o scădere de 315.700 tep față de perioada ianuarie-martie 2023 (-15,1%).

Conform celei mai recente prognoze a echilibrului energetic, publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței a României va cunoaște o traiectorie descendentă până în 2026, cu un ritm mediu anual de -2,2%, în principal din cauza declinului natural al zăcămintelor și menținerii unităților existente de producție.

Astfel, se estimează că în 2024 producția va ajunge la 2,98 milioane tep (-2,3% față de anul anterior), în 2025 la 2,91 milioane tep (-2,3%), iar în 2026 la 2,855 milioane tep (-2%).

În ceea ce privește importurile de țiței, CNSP prognozează o creștere în perioada menționată, cu un ritm mediu anual de 4,1%.

Pentru anul 2024, se estimează importuri de 9,65 milioane tep (+4,7%), pentru 2025 de 10 milioane tep (+3,6%), iar pentru 2026 de 10,3 milioane tep (+3%).

Producţia de cărbune a scăzut cu 11,6%

Conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), producția de cărbune a României în primele trei luni ale acestui an a totalizat 511.600 tone echivalent petrol, înregistrând o scădere cu 11,6% (minus 66.900 tep) față de perioada similară din 2023.

În același interval de timp, importurile nete de cărbune au însumat 52.000 tep, înregistrând o creștere cu 13.700 tep (plus 35,8%) față de aceeași perioadă din 2023.

Conform ultimei prognoze a echilibrului energetic realizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, se anticipează o reducere a producției de cărbune și a importurilor pe măsură ce alte capacități de producție de energie devin operaționale.

Astfel, pentru anul 2024, se preconizează o scădere cu 6,7% a producției (până la 2,525 milioane tep) și o scădere similară cu 6,7% a importurilor (până la 195.000 tep). Prognoza indică și o reducere estimată pentru anii următori: în 2025, o scădere cu 8,6% a producției (până la 2,31 milioane tep) și a importurilor (până la 185.000 tep), iar în 2026, o reducere cu 10,2% a producției (până la 2,075 milioane tep) și o reducere cu 2,5% a importurilor (până la 180.000 tep).

Construirea centralei în cogenerare de la Craiova

Burduja a menționat că există planuri referitoare la construirea centralei în cogenerare de la Craiova, având o capacitate de 300 MW, cu finanțare din PNRR.

Ministrul a menționat că în continuare funcționează pe cărbune în acea locație. El a informat că procedurile de achiziție sunt în curs de desfășurare și că toate contractele premergătoare au fost semnate. Ministrul a discutat, de asemenea, despre Neptun Deep 2027, subliniind că România are șanse să devină primul producător de gaz din Uniunea Europeană.

Acest gaz ar putea fi folosit pentru producția de energie electrică în noile capacități la care se lucrează. El a menționat și proiectele referitoare la Işalniţa și Turceni, care vor aduce încă 1300 de MW. Ministrul a remarcat că lucrurile progresează în aceste proiecte și că din punctul său de vedere, evoluțiile sunt pozitive.