În urma vizitelor efectuate în penitenciarele Poarta Albă, Vaslui și Giurgiu, au fost identificate patru disfuncționalități majore care, potrivit membrilor comisiei, subminează grav drepturile fundamentale ale persoanelor private de libertate și pun în pericol funcționarea corectă a sistemului penitenciar.

În penitenciare: Personal medical inexistent, supraveghere insuficientă

Una dintre cele mai urgente probleme identificate a fost lipsa personalului medical. Deputații au relatat că, în ziua vizitei la Penitenciarul Giurgiu, nu era niciun medic angajat, întreaga responsabilitate revenind unui singur psiholog, potrivit Luju.

„Acesta a fost nevoit să resusciteze un deținut, pe lângă alte urgențe. Ne înclinăm în fața lui, dar NU putem accepta această situație de avarie!”, a transmis Comisia.

Nici la concursurile organizate pentru angajarea de medici nu s-a prezentat vreun candidat, ceea ce reflectă o criză profundă în sistemul de sănătate penitenciar.

Pe lângă lipsa cadrelor medicale, s-a constatat și insuficiența personalului operativ, ceea ce afectează direct capacitatea penitenciarelor de a gestiona în mod sigur și uman populația carcerală.

Reintegrarea socială, doar pe hârtie

O altă critică majoră a fost adusă programelor de reintegrare socială, considerate „nefuncționale în practică”. Comisia a observat că, deși există pe hârtie strategii menite să pregătească deținuții pentru reîntoarcerea în societate, acestea sunt rar aplicate în mod real, ceea ce reduce șansele ca persoanele eliberate să ducă o viață legală după încheierea pedepsei.

În plus, mecanismul de liberare condiționată este, potrivit raportului, complet disfuncțional. „Liberarea condiționată a ajuns doar o iluzie legală, înlocuită în practică de executarea integrală a pedepsei, indiferent de eforturile de reintegrare”, se arată în comunicatul comisiei. Chiar și în cazurile în care comisiile interne din penitenciare oferă avize favorabile, instanțele amână constant deciziile de eliberare.

Tăcerea instituțională și sfidarea Parlamentului

Comisia a mai atras atenția asupra unui alt fenomen îngrijorător: instituțiile statului refuză sau întârzie în mod nejustificat să răspundă solicitărilor oficiale.

„Refuzul sau întârzierea acestui răspuns este mai mult decât o omisiune procedurală. Este o încălcare a legii, o sfidare a Parlamentului României și o manifestare de dispreț față de cetățeanul român”, afirmă documentul.

Printre instituțiile care au întârziat cu răspunsurile se numără Prefectura Ilfov (74 zile), Primăria Sectorului 6 (73 zile), dar și Ministerul Afacerilor Interne sau Administrația Națională a Penitenciarelor.

Soluții propuse: reformă, dialog cu cetățenii

Pentru a remedia aceste disfuncționalități, Comisia anunță o serie de măsuri. Cea mai importantă este organizarea unei Dezbateri Naționale privind reforma penală, programată pentru 30 septembrie 2025, la Sala Drepturilor Omului din Palatul Parlamentului. „Finalitatea acestei dezbateri va fi redactarea unui proiect de lege detaliat și aplicabil pentru o reformă penală reală”, anunță Comisia, invitând specialiști din domeniul juridic, ONG-uri și instituții relevante.

De asemenea, parlamentarii vor continua vizitele pe teren și vor organiza audiențe săptămânale cu cetățenii, pentru a rămâne conectați la problemele reale. Comisia susține că devine „un spațiu activ de dialog între cetățeni, autorități și Parlament”.

În final, comunicatul subliniază că „realitatea trebuie spusă, oricât de incomodă ar fi”, iar reforma sistemului penitenciar nu mai poate fi amânată.