Ion Cristoiu descrie dosarul ca o „proză involuntar satirică”
În cadrul emisiunii moderate de Marius Tucă, Ion Cristoiu a susținut că dosarul lui Călin Georgescu poate fi privit ca un text literar lipsit de coerență. El a remarcat că multe pasaje seamănă cu fragmente desprinse dintr-un roman satiric, însă fără intenția autorilor de a crea literatură.
„Dosarul lui Călin Georgescu întrece soldatul Svejk. În materie de proză satirică, dar este involuntară, poate concura cu soldatul Svejk în aberație. Toți procurorii mi-am dat seama că sunt niște prozători ratați”, a spus Cristoiu.
În opinia sa, întreaga construcție a rechizitoriului seamănă cu o poveste confuză, lipsită de o structură clară. Publicistul a făcut referire la elemente considerate contradictorii, care ar pune sub semnul întrebării consistența probelor aduse de procurori.
Critici privind logica acuzațiilor la adresa lui Călin Georgescu
Cristoiu a insistat asupra faptului că, potrivit documentului, acțiunile atribuite lui Călin Georgescu ar fi pornit de la anularea unui tur de scrutin. În acest context, el a sugerat că argumentația juridică nu ar fi susținută de fapte clare.
„Însă, noi, români, așa, cu faimoasa Curte Conținentală, democrația românească, cum a spune CTP, democrația românească ne-a salvat și a anulat alegerile. În acel moment, potrivit rechizitorului, Călin Georgescu hotărăște să dea o lovitură de stat. Dar la lovitura de stat, rușii nu mai există”, a afirmat Cristoiu.
Afirmațiile sale subliniază percepția asupra unei incoerențe narative în construcția dosarului. El a remarcat că acuzațiile se schimbă pe parcursul rechizitoriului și că nu există o linie clară între intenție și presupusele fapte.
Ion Cristoiu discută despre lipsa probelor
Jurnalistul mai aduce și noi argumente referitoare la lipsa de consistență a probelor împotriva lui Călin Georgescu și Horațiu Potra. Cristoiu a citat fragmente din rechizitoriu, susținând că acestea nu dovedesc planificarea unei lovituri de stat.
„Eu am citit cele 320 și le-am citit ca un critic literar. Să vedem ce vrea autorul. Și zice așa: „Lovitura de stat urma să fie dată pe 8 decembrie, când era al doilea tur anulat. Pe 7 decembrie, de la ora 10 și ceva, se întâlnește Călin Gheorghescu la un centru de echitație cu Potra, care venise special pentru asta.” Și hotărăsc într-o oră lovitura de stat. Păi, Potra era în străinătate, cum au hotărât?”, a punctat Cristoiu.
El a subliniat și rolul serviciilor secrete, pe care le consideră direct responsabile de monitorizarea activităților lui Georgescu. Potrivit lui, dacă acesta ar fi fost implicat în acțiuni ilegale, SRI ar fi trebuit să dețină probe mai solide.
Îndoieli privind mărturiile și interceptările SRI
Comentariile lui Ion Cristoiu s-au extins și asupra mărturiilor care apar în dosar. Publicistul a arătat că interceptările lipsesc și că informațiile invocate nu susțin acuzațiile de tentativă de lovitură de stat.
„Dar nu-mi spune mie că SRI-ul nu știa că e omul rușilor. Că, dacă nu știa, să se desființeze. Logic, l-au pus sub observație, că era periculos. L-au ascultat și, în plus, cei de la SRI puteau să pună microfoane acolo. Sau să o racoleze pe nevasta lui ăla. Nu există nicio înregistrare, nici în care ăsta să spună la telefon, să-l sune pe Potra: „Băi, eu dau lovitură de stat.” Nu există. De ce? Au fost înregistrați, dar nu e nicio probă. Și atunci, întrebarea este, de unde știu ei că au vrut să dea?”, a declarat Cristoiu.
El a adăugat că întreaga construcție a acuzațiilor se bazează pe mărturia unei persoane care nu a furnizat detalii clare despre planuri subversive.
„Totul se bazează pe mărturia nevestei arabului, care atâta spune. Nu spune că i-am auzit discutând de lovitură de asta: „În momentul în care am intrat eu să le dau ceai, ei au încetat să mai vorbească între ei.” Dar eu îi spun domnului autor următorul lucru, dacă sunt doi bărbați, discută și intră o femeie și ei tac, poate vorbeau despre fundul ei”, a încheiat Cristoiu.
