Situația drepturilor și sprijinului pentru mame în România
În România, legislația dedicată sprijinirii mamelor include o serie de drepturi importante, dar care încă se află sub nivelul unor politici similare implementate în țările vecine. Printre beneficiile principale se numără indemnizația pentru creșterea copilului, acordată în cuantum de 75% din venitul mediu net realizat, cu un plafon stabilit la aproximativ 8.500 lei brut lunar.
Pe lângă acest sprijin financiar, femeile însărcinate sau cele aflate în perioada imediat postnatală primesc concediu medical și indemnizație de maternitate pentru o durată totală de 126 de zile calendaristice. Totodată, părinții pot beneficia de un concediu parental de doi ani, însă acest interval este împărțit strict între ei, fără flexibilitate, spre deosebire de modelul ungar.
Pentru categoriile vulnerabile, precum mamele victime ale violenței domestice sau cele cu venituri reduse, statul acordă un sprijin special sub forma „trusoului nou-născutului”, o sumă de 2.000 de lei destinată achiziționării de produse necesare creșterii copilului în primele luni de viață, măsură valabilă până în 2027.
În plan legislativ, o noutate adusă în acest an o reprezintă posibilitatea reducerii vârstei de pensionare pentru femeile care au crescut copii, cu o reducere de până la 3 ani și jumătate. De asemenea, mamele minore primesc un sprijin educațional sub forma unei burse lunare de 700 lei, pentru a facilita continuarea studiilor după naștere.
Impactul recentelor modificări fiscale asupra mamelor
Una dintre schimbările cu impact direct asupra mamelor a fost introducerea unei contribuții obligatorii de 10% pentru asigurarea de sănătate (CASS) aplicată indemnizației pentru creșterea copilului, măsură intrată în vigoare anul acesta. Până acum, aceste venituri erau exceptate de la plata contribuțiilor, însă acum se aplică rețineri automate, cu excepția concediului prenatal și postnatal, unde contribuția nu se percepe.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că extinderea bazei de contribuabili este necesară pentru sustenabilitatea sistemului de sănătate, având în vedere că atât pensionarii cu venituri mai mari, cât și părinții aflați în concediu pentru creșterea copilului, utilizează servicii medicale importante și trebuie să contribuie proporțional.
Modelul maghiar: o abordare strategică a sprijinului pentru familii
În contrast cu România, Ungaria a transformat sprijinul acordat familiilor într-o prioritate națională. De peste un deceniu, guvernul de la Budapesta implementează un pachet complex de politici, consolidat prin Planul de Acțiune pentru Protecția Familiei, care include măsuri financiare și fiscale consistente.
Printre facilitățile oferite se numără împrumuturi avantajoase pentru cuplurile tinere, programe de sprijin pentru achiziția de locuințe, subvenții pentru autoturisme destinate familiilor numeroase și scutiri totale de impozit pe venit pentru mamele cu patru sau mai mulți copii. De asemenea, indemnizațiile pentru maternitate și pentru îngrijirea copilului sunt integral neimpozabile.
Începând cu toamna anului 2024, Ungaria va extinde scutirile de impozit pentru mamele cu trei copii, iar femeile sub 30 de ani cu un copil vor beneficia de asemenea de scutire totală, alături de cele cu doi copii în următorii ani. Pe lângă acest sprijin fiscal, mamele pot reveni la muncă cu program complet sau parțial încă din trei luni de la naștere, păstrând o parte din indemnizația de maternitate.
Bugetul destinat acestor măsuri în Ungaria depășește 4% din PIB, situându-se astfel între cele mai mari alocări pentru politici familiale din Uniunea Europeană.
