Dintre cele cinci grupari economice regionale: Uniunea Europeana, Asociatia de Comert Liber Nord Americana (Canada, SUA si Mexic), Asociatia Latino – Americana de Integrare (tarile din America Centrala si de Sud), Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est si Comunitatea Africii Centrale, singura care a reusit sa evolueze catre o piata unica, cu reguli ferme si moneda unica, este UE. Ca urmare, economisti ca Lester Thurow MIT – SUA i „Head to head – the coming economic battle among Japan, Europe and America” preconizeaza ca i viitor europenii vor stabili regulile i economia mondiala, cu forta unei piete de peste 6.000 miliarde USD. Europa este totodata „singurul ansamblu comunitar care a reusit compromisul itre capitalismul comunitar si capitalismul individualist”.
Aceste reguli, la care se aliniaza si Rominia prin efectul Acordului European, sunt treptat asimilate prin ceea ce numim „acquis comunitar”. Strategia Nationala de dezvoltare economica pe termen mediu stabileste caile evolutiei convergente a economiei rominesti spre cadrul comunitar. in acest context apare utila o analiza a modului de ideplinire a obiectivelor stabilite prin strategie pentru anul i curs. Cei mai multi indicatori sunt sintetici, produsi de contabilitatea nationala cu periodicitate trimestriala.
Pentru anul 2000, ritmul cresterii economice, exprimat prin cresterea produsului intern brut, a fost stabilit la un nivel de 1,3%. Efectiv, pe primele noua luni din acest an cresterea a fost de 2,0%, obtinindu-se un PIB de 509.833 miliarde lei. Resursele acestei evolutii a PIB sunt : contributia valorii adaugate din industria i crestere cu 7,6%, fata de anul precedent, cea a constructiilor i crestere cu 3,5% si a serviciilor cu pondere constanta. Conditiile climatice nefavorabile din aceasta vara au facut ca valoarea adaugata bruta a agriculturii sa scada pe primele trei trimestre cu 6,1% fata de aceeasi perioada din 1999.
Obiectivele stabilite cu privire la utilizarea produsului intern brut au fost ideplinite mai ales pe componenta consum intermediar si de capital. Astfel, i primele noua luni s-a obtinut o rata de investitie de 20,2%, comparativ cu 20,6% nivel anual programat. Exporturile au depasit de trei ori cresterea programata de 7,3% iregistrind un spor de 24,6% pe primele 9 luni, iar importurile o crestere cu 21,3%, fata de 8,2% prevazuta pentru itreg anul 2000.
Consumul final al populatiei s-a contractat cu ica 1,3%, tendinta inversa fata de cresterea anuala de 1% programata. Principala cauza este reducerea salariului mediu real net cu 12,1% i perioada ianuarie – septembrie 2000, fata de o crestere a puterii de cumparare programata cu 2,9% pentru itregul an.
Previziuni optimiste pentru trimestrul IV
Previziunile pentru ultimul trimestru din acest an, bazate pe anchetele de conjunctura realizate de INSSE, sunt, i general, optimiste. Cei 2.500 de manageri din industria prelucratoare consultati si-au exprimat, i proportie de 81%, opinia ca volumul productiei se va mentine la nivelul trimestrului precedent sau va creste, argumentind cu cresterea stocului de contracte si comenzi. Aceeasi apreciere exista si cu privire la evolutia exportului, respondentii confirmind detinerea unui portofoliu sporit de comenzi. intre cauzele care ica frineaza expansiunea economica i industrie, ancheta a identificat, pe primele locuri, cererea insuficienta, problemele financiare si incertitudinile mediului economic. Ca dovada, investitiile sunt finantate i proportie de 77% din surse proprii (28% din amortizare, 28% din profit si 21% din vinzarea de active) si numai i proportie de 16% din credite bancare. Cea mai mare parte a investitiilor sunt alocate pentru modernizarea capacitatilor de productie (91%) si numai 9% pentru extindere.
in constructii, optimismul este mult mai scazut, data fiind scaderea volumului de activitate pe care o aduce sezonul rece. Prognozele privind evolutia productiei, care urmeaza, de regula, soldul conjunctural al anchetei (diferenta dintre opiniile de crestere si cele de scadere), indica o scadere la jumatate a volumului de activitate i trimestrul IV, atit la firmele private, cit si la cele cu capital majoritar de stat, evolutie identica, de altfel, cu cea din anul precedent. Pentru anul viitor, 63% din managerii itreprinderilor de constructii isi propun sa faca investitii destinate: 25-30% ilocuirii echipamentelor vechi din dotare, 18% pentru introducerea tehnicilor noi de productie si 14% pentru diversificarea prestarilor.
Activitatea comerciala va fi stimulata i trimestrul IV de venirea sarbatorilor de iarna, dar nu i aceeasi masura ca anul precedent. Fata de trimestrul precedent se estimeaza o crestere a vinzarilor de alimente si bauturi, concomitent cu o scadere a cererii de autovehicule si carburanti. Managerii din comert indica itre principalii factorii de limitare a dezvoltarii, cererea insuficienta, agravata de concurenta tot mai puternica.
Analiza indicatorilor sintetici financiari evidentiaza o serie de realizari importante, cum ar fi: cresterea rezervei valutare la 3,1 miliarde USD, mentinerea raportului datorie externa / PIB sub cota stabilita de 30%; volumul certificatelor de trezorerie emise a fost pentru prima data mai mic decit volumul valoric al celor scadente, efectuindu-se rascumparari nete de 1.075 miliarde lei i luna iulie. Sunt i pericol de a nu se realiza unele prevederi ale Strategiei, ca de exemplu, rata inflatiei, PIB / locuitor la paritatea puterii de cumparare de 7.250 euro, deficitul comercial, i cazul i care importul va creste mult i ultima luna. Dar sa asteptam icheierea anului.