Din februarie, Guvernul ar putea decide ca de programul Prima Casă să beneficieze, în principal, persoanele care optează pentru locuinţe noi, „la roşu“ sau construcţii de la zero. Până atunci, se discută mult şi în contradictoriu.
Valoarea medie pentru creditele acordate, anul trecut, în cadrul programului Prima Casă se situează în jurul a 45.000 de euro, dar imobilele care au fost tranzacţionate sunt, în principal, garsoniere şi apartamente cu două camere situate, în general, în blocuri vechi. Astfel, sectorul construcţiilor nu prea avea cum să simtă efectele programului.
„Numărul cererilor care au obţinut garantare pentru construcţie şi achiziţie a fost de 375 din totalul de 11.500 aprobate“, a declarat, pentru Capital, preşedintele FNGIMM, Aurel Şaramet. O cifră infimă care, în opinia preşedintelui Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu, poate fi explicată şi prin procedura greoaie de deblocare a banilor către vânzător. În reglementările din prezent se menţionează că finanţarea de la bancă şi garanţia statului se acordă numai în momentul în care locuinţa este finalizată, şi nu în tranşe, aşa cum se practică uzual în cazul unui credit ipotecar de construcţii. În plus, solicitanţii sunt nevoiţi să negocieze cu constructorii sau furnizorii de materiale întârzierea plăţii până la finalizarea locuinţei. Mai mult, execuţia construcţiei nu trebuie să se întindă pe o perioadă mai mare de 18 luni.
Acestea sunt doar câteva din problemele existente în prezent, una şi mai importantă fiind cea legată de plafonul maxim acordat, de 57.000 de euro, considerat prea mic pentru construcţii de case. Conform unor informaţii din presă, acest plafon ar putea fi mărit la 70.000-80.000 de euro, poate chiar şi peste acest nivel.
Sectorul construcţiilor, în aşteptare
Plecând de la aceste puncte şi de la faptul că anul 2009 a fost dezastruos pentru sectorul construcţiilor, care a avut de plătit un preţ mare pentru criza economică, prin închiderea a 20.000 de firme şi concedierea a 70.000 de angajaţi, săptămâna trecută au avut loc discuţii între oficiali din Ministerul Finanţelor Publice, cel al Dezvoltării Regionale şi Turismului, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM)şi reprezentanţi ai sectorului bancar şi ai mediului de afaceri.
„Presiunile pentru upgradarea programului Prima Casă au condus la o părere unanimă că un cuvânt important de spus îl au băncile şi de ele depinde cel mai mult extinderea acestui program“, a explicat Laurenţiu Plosceanu. „A persistat ideea ca aceste garanţii de stat să fie acordate pentru lucrări care vor fi executate de la zero, deci nu pentru deblocarea unor tranzacţii existente“, a mai spus el.
Şi Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank, este de părere că o măsură de limitare a acestui program la locuinţele noi şi construcţiile de la zero este binevenită pentru relansarea sectorului de construcţii. În plus, „restrângerea programului Prima Casă doar la astfel de achiziţii poate influenţa într-o anumită măsură creditarea în lei, întrucât plata la vânzători persoane juridice se face în moneda naţională“, a mai spus Gheţea. „Totuşi, creditarea în lei va fi stimulată de dobânzile la creditele în lei, care vor ajunge apropiate de cele în euro, dar şi de eliminarea riscului valutar“, a mai adăugat preşedintele CEC Bank.
Pe de altă parte, preşedintele FNGCIMM este de părere că „modificările nu vor influenţa în mod direct creditarea în lei pentru că, în prezent, creditele în lei sunt foarte scumpe“. Până în prezent, CEC Bank, care oferă doar credite în lei pentru Prima Casă, a consumat doar 1%-2% din plafonul alocat.
Dacă până acum dezvoltatorii care aveau la vânzare apartamente noi au mizat pe programul Prima Casă, continuarea acestuia în noua formă nu face decât să le dea speranţe şi mai mari. „Majoritatea celor care au achiziţionat în ultima perioadă apartamente au luat un credit prin acest program, obţinând finanţare parţială sau totală din preţul de vânzare“, spune Romeo Căzănescu, director general Conarg Real Estate, dezvoltatorul proiectului Răsărit de Soare din Capitală. „Cu siguranţă, continuarea programului Prima Casă, în 2010, va reprezenta un ajutor pentru dezvoltatori, mai ales dacă se va adopta măsura pentru care de fapt a fost gândit de la început“, a conchis el.
Forma actuală a programului Prima Casă a fost prelungită până în 15 februarie, astfel ca toţi solicitanţii care au încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare să-şi poată achiziţiona în continuare locuinţe. După această dată, Guvernul va veni cu o formulă restructurată a programului.
În principiu, se va mări plafonul de 57.000 de euro pentru construcţiile de la zero şi pentru locuinţele noi.
Aurel Şaramet, preşedinte FNGCIMM
485 milioane de euro totalizează garanţiile acordate de stat pånă în prezent, nici jumătate din totalul plafonului acordat de Ministerul Finanţelor
Părerea unanimă din sectorul de afaceri este că un cuvânt important de spus îl au băncile şi de ele depinde cel mai mult extinderea acestui program.
Laurenţiu Plosceanu, preşedinte ARACO
Acte pentru casă nouă
În situaţia achiziţiei unei locuinţe care urmează a fi construită, beneficiarul va depune la finanţator:
– cerere de finanţare bancară
– contractul încheiat cu o firmă de construcţii
– autorizaţia de construcţie
– proiectul casei şi devizul general de lucrări din care să reiasă costul acesteia.
