Astfel, ultimul număr al publicaţiei Oil Bulletin a Comisiei Europene, cel din 18 decembrie 2017, arată că, în România, preţul unui litru de benzină, fără taxe, este de 0,511 euro, în timp ce media UE este de 0,508 euro. La fel şi la motorină, unde preţul fără taxe este de 0,560 euro pe litru, iar media UE, de 0,542 euro pe litru.

Şi mai interesant este că, faţă de începutul anului, preţul fără taxe al carburanţilor a crescut mai mult la noi în ţară decât media UE. Astfel, în cazul benzinei, tarifele în România sunt mai mari cu 1,1%, în timp ce media UE a scăzut cu 1%. La motorină, preţurile în România au crescut cu 5%, iar media UE, cu doar 1,1%.

Dacă includem şi taxele, adică TVA (19%) şi accizele pe care şoferii le plătesc în preţul carburanţilor şi care merg la bugetul de stat, preţul final la pompă este de 1,117 euro pe litru în cazul benzinei şi 1,140 euro pe litru la motorină. Acestea sunt mai mici decât media europeană, care este de 1,363 euro pe litru la benzină şi 1,249 euro pe litru la motorină.

Din faptul că preţul fără taxe în România este mai mare decât cel al mediei UE, iar preţul cu taxe este mai mic, reiese că nivelul de taxare este relativ redus în România faţă de alte ţări. Totuşi, acciza şi TVA înseamnă mai mult de jumătate din preţul de la pompă: mai exact 54% la benzină şi 51% la motorină. Acciza s-a majorat anul acesta cu 0,16 lei pe litru de la 15 septembrie şi tot cu 0,16 lei de la 1 octombrie. 

Analiză la Consiliul Concurenţei

Consiliul Concurenţei a anunţat încă de la începutul anului că analizează de ce preţurile în România sunt mai mari decât media din Uniunea Europeană, având în vedere că anii trecuţi era invers.

‘Preţurile sunt apropiate în toată Europa şi este ceea ce ne aşteptam, iar faptul că avem resurse este mai puţin important. Problema nu cred că se pune la modul: avem resurse, de ce nu avem preţul mai mic? Întrebarea este de ce de un an de zile este mai mare decât media UE? Aici căutăm o explicaţie, pentru că, tradiţional, preţul în România era un pic sub medie. De undeva de la începutul anului trecut suntem peste medie, vorbim de preţul fără taxe. Cu taxe, suntem jos, statul român taxează mai puţin decât alte state. Unde intervin companiile este partea fără taxe. Este o evoluţie relativ nouă pe care nu o înţelegem pe de-a-ntregul, aşa că am lansat o investigaţie. Ei vor primi o serie de întrebări la care sunt obligaţi să răspundă legal. Vrem să înţelegem exact care sunt schimbările care au dus la această evoluţie, pentru noi surprinzătoare’, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, pe 20 februarie.

 

Oficialii instituţiei nu au publicat până acum vreun rezultat al acestei analize, însă, anul trecut, Consiliul a analizat, de asemenea, preţul carburanţilor din România în comparaţie cu pieţele europene, iar concluzia principală a fost că piaţa locală are o structură de oligopol.

‘Sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi (benzină şi motorină) ocupă un loc important în economia românească, având impact direct asupra celorlalte sectoare economice, precum şi asupra consumatorilor. Caracteristicile principale ale acestui sector nu diferă foarte mult de restul ţărilor europene, structura acestuia fiind, în linii mari, de oligopol. Mai exact, cea mai mare parte a ofertei de pe această piaţă este concentrată în portofoliul unui număr restrâns de companii petroliere (OMV Petrom, Lukoil, Rompetrol, MOL, Gazprom, SOCAR şi NIS). Pe această piaţă mai activează, de asemenea, o serie de întreprinderi neintegrate vertical, cu resurse financiare inferioare celor din prima categorie, care administrează staţii de distribuţie carburanţi’, se arată în raportul Consiliului Concurenţei.

Ce spun petroliştii

Pe de altă parte, reprezentanţii celor mai mari companii petroliere consideră că piaţa pe care activează este concurenţială, iar preţurile din ţara noastră sunt printre cele mai mici din Europa, diferenţele fiind la modul cum sunt ele raportate la Comisia Europeană.

Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, lider pe piaţa locală, susţine că preţurile la carburanţi din diferite ţări nu sunt tot timpul comparabile, întrucât conţin elemente diferite.

‘La ora actuală avem preţurile cele mai joase din Europa, a doua sau a treia poziţie de jos. Datele pe care le folosim de la comunitatea europeană am mai spus-o şi o repetăm, nu sunt întotdeauna date foarte comparabile. În acele preţuri, fiecare ţară poate să raporteze şi raportează elemente diferite. Din ceea ce am analizat noi, de exemplu, unele ţări nu includ în aceste cifre medii vânzările de pe autostrăzi. Acestea au preţurile cele mai mari, pentru că şi traficul şi cererea sunt mai mari pe autostrăzi. Alte ţări, de exemplu, includ costul cu stocurile de rezervă în taxe şi nu în preţul produsului, la noi este inclus în preţul produsului. Şi sunt şi altfel de diferenţieri care fac ca, deşi este o bună referinţă preţul de la comunitatea europeană, nu este o reflectare exactă a unei comparabilităţi unu la unu’, a explicat Gheorghe, într-o conferinţă de presă în luna februarie.

 

Ea a fost întrebată cum comentează raportul Consiliului Concurenţei în care se arată că piaţa carburanţilor din România este una de tip oligopol.

‘Noi credem că este o piaţă concurenţială şi funcţională, cu noi intrări de concurenţi în ultimii ani. Numai anul trecut au fost construite peste 25 de staţii noi de către diverşi operatori, iar noi nu am construit atât de mult. Concurenţa este pe calitatea produselor, pe oferta de produse non-petroliere, lucru care se vede în fiecare zi. Piaţa a crescut cu 4,9% în retail, iar noi am crescut cu 5,2%’, a susţinut oficialul Petrom.

Gheorghe a mai spus că reprezentanţii companiei vor conlucra cu cei ai autorităţii de concurenţă pentru a avea o imagine foarte clară a fenomenelor.

‘Nu uitaţi că, în structura preţului nostru, jumătate din preţ este taxarea, 30-35% este costul propriu-zis al produsului, respectiv producţie şi rafinare, şi 10-15% sunt costuri legate de logistica, vânzarea şi distribuţia acestor produse, lucru care duce la diferenţieri de la o ţară la alta, în funcţie de sistemul de distribuţie, de sistemul de depozitare şi de alte elemente de competitivitate de costuri’, a adăugat Gheorghe.

Opinia ei este împărtăşită şi de reprezentanţii Rompetrol, a doua companie de pe piaţă. Vlad Rusnac, directorul general al Rompetrol Downstream, declara în luna mai că, pe piaţa carburanţilor din România, concurenţa este acerbă, iar preţurile sunt sub media Uniunii Europene.

‘După părerea mea, pe piaţa din România avem o concurenţă acerbă, chiar este mare. Acum concurăm mai ales pe zona calităţii şi pe zona serviciilor şi produselor oferite în cadrul staţiilor’, a spus oficialul Rompetrol.

Rusnac spune şi el că, de fapt, preţul în România este mai mic decât media europeană, însă neconcordanţa din statisticile europene derivă din metodele diferite de raportare.

 

‘După părerea noastră, suntem sub media europeană la preţul la carburanţi fără taxe. Este vorba de metoda de calcul. Unele companii din unele ţări includ anumite taxe adiţionale, noi nu le includem. Sunt diferite metode de calcul’, a argumentat şeful Rompetrol Downstream. 

Ce spune Comisia Europeană

Aşadar, reprezentanţii celor mai importante companii petroliere dau vina pe diferenţele de raportare. Să vedem ce spune Comisia Europeană despre asta: conform site-ului Oil Bulletin, instituţia care furnizează aceste date la Bruxelles este Ministerul Economiei. Informaţiile sunt colectate de la trei companii petroliere, un operator independent şi patru operatori petrolieri. Datele acoperă 95% din piaţa benzinei şi 80% din cea a motorinei.

Preţurile prezentate reprezintă media ponderată calculată săptămânal pe baza cotei de piaţă a fiecărui furnizor de date pentru fiecare tip de carburant.

Pe piaţa din România, atât benzina, cât şi motorina conţin 6% biocarburant, care se accizează ca şi combustibilii clasici, mai menţionează sursa citată.

La finalul documentului în care publică preţurile din fiecare ţară, reprezentanţii Comisiei precizează: ‘Comparaţiile dintre preţuri şi tendinţele de preţuri în diferite ţări trebuie făcută cu atenţie, ca urmare a diferenţelor privind calitatea produselor, practicile de marketing, structura pieţei şi ponderea produselor standard în vânzările totale’. AGERPRES


Te-ar putea interesa și: