La fel s-a întâmplat şi în anul 2012, când alegătorii greci s-au abţinut totuşi să dea votul decisiv formaţiunii Syriza, deşi păreau că ar fi avut intenţia să o facă, iar în final partidul conservator al lui Antonis Samaras, Noua Democraţie, a câştigat acel scrutin foarte disputat cu stânga radicală. Premierul grec a atenţionat sâmbătă că aplicarea programului Syriza, partid ce doreşte să pună capăt politicii de austeritate şi să negocieze o nouă reducere a datoriei Greciei (estimată la 177% din PIB pe anul 2014), 'va conduce în mod inevitabil la faliment'. El a revenit luni cu acelaşi argument, afirmând că ”grecii vor să rămână în Europa şi vor rămâne”, potrivit aceleiași surse, citată de Agerpres.

”Nu ne vom muta în Coreea de Nord pentru că aşa vrea Syriza”, a adăugat Samaras. Conform sondajelor din ultimele luni, Syriza are în faţa partidului Noua Democraţie un avans cuprins între trei şi şase puncte procentuale. În consecinţă, Samaras trebuie să atragă mai mulţi alegători şi poate face acest lucru numai cu ajutorul unui mesaj pozitiv, altul decât spectrul ieşirii din zona euro, apreciază un analist al unui institut local de sondare a opiniei publice. Avertismentul privind efectele negative ale unei renunţări la moneda comună este argument constant al premierului Samaras, ce pare a fi împărtăşit şi de guvernul de la Berlin, care, potrivit publicaţiei Spiegel, consideră ”aproape inevitabilă” o ieşire a Greciei din zona euro în cazul unei victorii a formaţiunii Syriza, mai arată aceeași sursă, potrivit Agerpres.

Potrivit unui sociolog grec, dacă Samaras rămâne consecvent cu discursul prin care încearcă să sperie electoratul cu implicaţiile părăsirii zonei euro, discurs ce a dat rezultate în 2012, această atitudine este motivată de impresia şefului executivului că o astfel de abordare poate fi eficientă în atragerea celor care au fost mai puţin afectaţi de criză.

Acuzată că exercită presiuni asupra alegătorilor greci, Comisia Europeană preferă să rămână deocamdată prudentă, comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, declarând marţi că executivul comunitar nu ia partea nimănui în campanie. La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate, Jyrki Katainen, a subliniat că 'apartenenţa la zona euro este ireversibilă' şi speculaţiile despre renunţarea Greciei la moneda comună sunt ”o pierdere de timp”.

Dar incertitudinile privind opţiunile Greciei au provocat luni scăderi ale burselor de la Paris, Milano şi Madrid, în timp ce bursa de la Atena a cunoscut o 'zi de luni neagră' odată cu scăderea de 5,63%, marţi survenind scăderi şi pe bursele asiatice. Grecia a trecut începând din 2008 prin şase ani de recesiune economică ce s-a văzut şi în explozia şomajului şi în diminuarea salariilor cu 30-40%. Dar anul trecut a înregistrat două trimestre consecutive de creştere economică, astfel că pe ansamblul anului 2014 se estimează o creştere globală a PIB-ului de circa 0,6%.

Te-ar putea interesa și: