Începând cu 1900, speranța de viață a americanilor a crescut impresionant, de la doar 47 de ani la 80 de ani, datorită îmbunătățirii condițiilor de igienă și a alimentației, dar și mulțumită invențiilor și descoperirilor, cum ar fi antibiotice mai sigure, operația de by-pass sau medicamente pentru cancer, dar și intervenții care împiedică declanșarea anumitor gene recesive de boală. Potrivit publicației New York Times, cercetătorii merg și mai departe, încercând să descopere secretele ADN-ului care pot mări longevitatea oamenilor.
Nu vorbim însă de tinerețe fără bătrânețe, ci de prevenirea apariției unor boli ca diabetul sau de inimă care scurtează viața. "Îmbătrânirea este principala cauză a apariției bolilor, iar noi încercăm să studiem, să înțegem boala îmbătrânirii, nu prelungirea vieții, care este pur si simplu un efect secundar al tratamentelor gândite de noi", spune Felipe Sierra, directorul Diviziei de Studiu al Îmbătrânirii din institutul cu același nume.

Câți ani se pot adăuga unei vieți de om prin aceste trucuri de limitare a efectelor îmbătrânirii? Cei mai entuziaști cercetători vorbesc de zeci de ani, alții, mai pesimiști, la sub zece ani.
Potrivit statisticilor Națiunilor Unite, chiar și fără aceste trucuri genetice, speranța de viață va ajunge la 100 de ani pentru femei în secolul următor în țările dezvoltate și la 90 de ani în țările mai puțin dezvoltate. Bărbații au o speranță de viață de regulă mai mică cu trei sau patru ani decât femeile.
Cât vrei să trăiești?

Eforturile cercetătorilor sunt în strânsă legătură cu dorințele oamenilor. Ața că ei au făcut un sondaj printre circa 30.000 de oameni, întrebându-i cât ar vrea ei să trăiască. Rezultatele arată așa 60% vor să trăiască 80 de ani, 30% ar vrea să ajungă la 120 de ani, iar doar 10% vor să împlinească 150 de ani. Mai puțin de 1% dintre oameni ar alege să trăiască veșnic, dacă s-ar putea.
Așadar, oamenii ar vrea să trăiască puțin mai mult, nu veșnic. Companiile farmaceutice testează deja pe cobai medicamente care limitează efectele îmbătrânirii.
Pe viitor însă, în afară de tratamentul medicamentos complex, cercetătorii se așteaptă ca celulele stem (care pot fi transplantate în creierul uman) și știința bionică (înlocuirea organelor afectate cu părți robotice) să facă diferența în procesele anti-îmbătrânire.

În mod curios, notează autorii articolului, chiar aflarea acestor posibilități, sondajul de mai sus a rămas la fel. Motivul? Oamenii nu vor sp fie bătrâni și infirmi pentru o perioadă mai mare de timp decât ar fi natural și nu vor să întârzie ceva inevitabil.
Mai mult, unii sunt îngrijorați că o viață lungă i-ar plictisi și i-ar costa mai mult, cu tot cu tratamentele aferente și că resursele planetei nu vor fi de ajuns pentru a-i hrăni pe toți. Adepții unei vieți mai lungi spun că avantajele sunt întârzierea suferințelor fizice și posibilitatea de a realiza mai multe de-a lungul vieții.