Cu un buget de 360 de milioane de lei, programul de reabilitare termică poate reprezenta şansa proprietarilor de locuinţe de a-şi diminua costurile de întreţinere cu până la 50%.

Fondurile alocate şi aprobate recent de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL) pentru finanţarea programului de reabilitare termică a blocurilor, în acest an, au atins valoarea de 360 milioane de lei. Reprezentanţii MDRL susţin că aceşti bani vor finanţa reabilitarea a aproximativ 1.050 de blocuri de locuinţe, adică circa 43.000 de apartamente. Practic, orice asociaţie de proprietari se poate înscrie în program, atâta vreme cât respectă condiţiile de bază, precum auditarea energetică a imobilului, lipsa datoriilor către diverşii furnizori de utilităţi şi fisc, dar şi acordul a cel puţin jumătate plus unu dintre membri.

Avantajele rezidă din faptul că locu­inţele reabilitate sunt mai eficiente din punct de vedere termic (cu circa 30% potrivit experţilor), această situaţie conducând la diminuarea costurilor de întreţinere. În plus, programul este văzut ca o oportunitate, iar efectele sale pot însemna un balon de oxigen pentru mulţi constructori rămaşi fără contracte din cauza crizei economice care a frânat dezvoltarea pieţei de profil. „Cea mai mare şi mai bună afacere pe care o poate face statul. Susţine atât populaţia, cât şi companii puse în dificultate de criză“, susţine Markus Pyuk, equity partner în cadrul casei de avocatură austriece Schoenherr.

Doar o intenţie bună?

Problema cu acest program este că, deşi suntem la jumătatea anului, licitaţiile abia au fost demarate, iar până acum doar ceva mai puţin de 90 de blocuri au fost reabilitate în toată ţara. „Programul de reabilitare termică este în atenţia constructorilor, licitaţiile sunt aşteptate, concurenţa fiind strânsă“, spune Adriana Iftime, preşedintele Patronatului Societăţilor de Construcţii.

„Din punct de vedere financiar, este clar că, în condiţiile actuale de criză, bugetul nu va putea acoperi nevoia reală. În acest ritm de finanţare, România are nevoie de peste o sută de ani pentru a finaliza programul“, continuă aceasta. Cert rămâne un fapt. Interes există, bani există (spun oficialităţile), doar cu încadrarea în timp stăm mai prost.

Condiţiile finanţării

Pentru ca proprietarii să intre în program trebuie să nu aibă datorii la stat şi furnizorii de utilităţi, iar jumătate plus unu dintre aceştia trebuie să-şi exprime acordul expres. Suma reprezentând 20% din costuri poate fi depusă într-un cont, fiind raportată la o evalure aproximativă. Solicitarea scrisă va fi însoţită de lista proprietarilor, hotărârea AG şi de dovada fondului estimativ de 20% din valoarea lucrărilor. Esenţială este şi realizarea auditului energetic.

Preţul minim: 3.500 de euro

Estimările realizate de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei conduc către un cost de 3.500 de euro pentru reabilitarea unui apartament. Pe de altă parte, estimări realziate de companii de construcţii şi alţi membri ai pieţei indică preţuri de 5.000 până la 10.000 de euro pe apartament reabilitat. Evident că aceste investiţii diferă în funcţie de condiţiile specifice ale fiecărei lucrări, dar, spun experţii, este de preferat un cost mai ridicat, care să asigure o calitate superioară.

Unde merg banii

Chiar dacă în anumite situaţii costurile de reabilitare au crescut masiv faţă de estimările MDRL (de la 3.500 de euro la peste 15.000 de euro), costurile luate în calcul sunt de 40 de euro/mp izolarea termică, terasele – 50 de euro/mp, iar ferestrele, 100 – 150 de euro/mp. Derapajele de preţ apar de obicei în momentul în care primăriile finanţează şi partea de 20% din preţ, ce revine asociaţiilor, şi astfel este eliminat controlul exercitat de reprezentanţii asociaţiei.

50-30-20

Acestea sunt cifrele esenţiale ale programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe. Practic, din acest an statul va suporta 50% din costuri, autorităţile locale 30%, iar beneficiarii, asociaţiile de proprietari, restul de 20%. Reprezentanţii Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii au sugerat ca statul să sprijine asociaţiile în vederea obţinerii de credite în condiţii mai avantajoase, pentru a putea finanţa procentele de plată ce le revin acestora.