Premierul interimar Cătălin Predoiu a subliniat că lipsa de transparență în viața publică are consecințe negative
Cătălin Predoiu a reacționat vineri la decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind secretizarea declarațiilor de avere ale demnitarilor. Într-o conferință de presă, Predoiu a susținut că transparența este esențială pentru încrederea publicului și a cerut reglementarea clară a acestor aspecte.
Apel pentru revizuirea legislației
„Cu când mai puţină transparenţă în viaţa publică, cu atât mai rău. Publicul trebuie să fie încunoştiinţat că averile demnitarilor nu depăşesc veniturile lor”, a afirmat Predoiu. Premierul interimar a subliniat că, deși nu a studiat motivarea CCR, consideră necesar ca legislația să fie revizuită pentru a restabili transparența.
„Ideea este să avem o largă transparenţă, dacă sunt chestiuni de reglat în lege trebuie refăcute, eu cred că într-o formă sau alta publicul trebuie să păstreze posibilitatea de a, nu neapărat monitoriza, dar de a fi încunoştiinţat că averile demnitarilor publici nu depăşesc veniturile lor”, a explicat Predoiu.
Rolul Parlamentului în corectarea situației
În opinia sa, Parlamentul ar trebui să intervină pentru a remedia problema creată de decizia CCR. Parlamentul trebuie cumva să găsească o formulă în această nouă situaţie, consideră premierul interimar.
„Nu îmi permit să critic nicio instanţă din România pentru hotărârile pe care le dă. Nu e treaba mea să comunic hotărârile, nici nu ştiu exact care a fost raţionamentul, că n-am citit motivarea. Pe de altă parte, rezultatul acestei situaţii, judiciare şi legislative, este că avem mai puţină transparenţă în ceea ce priveşte publicarea averilor demnitarilor, ori acest lucru nu trebuie să rămână aşa”, a subliniat Cătălin Predoiu.
Predoiu a subliniat că este nevoie de cooperare între puterile statului pentru a corecta situația.
„Trebuie ca acum Legislativul să adopte o lege care, mă rog, să nu încalce nici Constituţia, nici reglementări europene, dar care să şi asigure publicului din România posibilitatea de a se asigura şi de a avea mai multă încredere în sensul că demnitarii nu îşi depăşesc atribuţiile şi nu acumulează valori materiale, financiare, peste veniturile lor, care ar ridica un semn de întrebare cu privire la onestitatea lor”, a precizat el.
Transparența este un factor esențial pentru încrederea publică
Predoiu a evidențiat importanța transparenței în viața publică, nu doar la nivel înalt, ci și în administrațiile intermediare.
„Transparenţa în materie de bunuri mobile, imobile, de averi ale demnitarilor, de patrimoniu, este un element care poate consolida încrederea între cetăţeni, între public şi cei care conduc, demnitari, la toate nivelurile, pentru că nu-i vorba aici doar de nivelurile înalte ale administraţiei şi şi niveluri intermediare”, a afirmat el.
Decizia și motivarea CCR cu privire la secretizarea declarațiilor
Curtea Constituțională a decis că prevederile legale care obligă includerea bunurilor și veniturilor soților în declarațiile de avere ale demnitarilor sunt neconstituționale, admițând astfel o sesizare ce viza articole din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.
„Determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct”, a argumentat Curtea.
Totodată, CCR a stabilit că declarațiile de avere nu vor mai fi publice, invocând „concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal”, precum și respectarea vieții intime și private, așa cum prevede Constituția. Decizia produce efecte doar pentru viitor, fără a afecta declarațiile depuse anterior publicării hotărârii în Monitorul Oficial.
În urma deciziei CCR, Agenția Națională de Integritate (ANI) a avertizat că aceasta ar putea afecta angajamentele internaționale asumate de România în ultimii 20 de ani privind lupta împotriva corupției și integritatea în funcția publică.
Oficialii ANI au avertizat că decizia Curții Constituționale riscă să afecteze atât aderarea României la OCDE, cât și progresele realizate în cadrul monitorizării efectuate de Uniunea Europeană prin Raportul privind Statul de Drept, precum și de Consiliul Europei, prin Grupul de State împotriva Corupției (GRECO).
