Studiul SPACE, care este publicat anual şi este realizat pentru Consiliul Europei de Criminology and Criminal Law Institute din cadrul Universităţii din Lausanne, oferă o vedere de ansamblu asupra populaţiilor deţinute în instituţii penale de-a lungul Europei (SPACE I), dar şi a persoanelor plasate sub supraveghere în regim de eliberare condiţionată (SPACE II).

Suprapopularea rămâne o problemă majoră în pofida unei scăderi cu 2 procente a totalului persoanelor deţinute în închisori pe parcursul lui 2011: în septembrie 2011 se aflau 1.825.356 de deţinuţi în instituţii penale din Europa faţă de 1.861.246 în 2010.

Pe de altă parte, media populaţiei din închisorile europene a crescut de la 149 la 154 de deţinuţi la 100.000 de locuitori în 2011, în condiţiile în care creşterile şi scăderile de populaţii din închisori nu sunt distribuite uniform pe ţări. Astfel, numărul de administraţii penitenciare care sunt nevoite să găsească soluţii pentru a contra suprapopularea rămâne ridicat.

Persoanele care ispăşeau o sentinţă definitivă în septembrie 2011 se aflau după gratii în special pentru infracţiuni legate de droguri (17,5%), furt (17,5%), jaf (12%) şi omucidere (12%). Media încarcerărilor pe parcursul lui 2010 a fost de 9 luni, iar cea a detenţiei preventive premergătoare procesului de 5 luni.
Vârsta medie a populaţiei din închisorile europene a fost de 33 de ani, femeile reprezentând 5% din totalul acestei populaţii. În medie, 21% dintre deţinuţi erau străini, cu toate că au fost înregistrate diferenţe semnificative între ţări: în ţările din Europa de Est străinii nu reprezentau decât circa 2% din populaţia penitenciară, în timp ce în Europa de Vest aceştia reprezentau de regulă peste 30%.

Aproximativ 21% dintre deţinuţi se aflau în detenţie premergătoare procesului, iar 27% se aflau în aşteptarea unei sentinţe finale din partea justiţiei. În medie, 26% dintre toţi prizonierii condamnaţi ispăşeau pedepse cu închisoarea de mai puţin de un an, în timp ce alte 26 procente ispăşeau pedepse de unul până la 3 ani, iar 48% avea pedepse mai mari. 14% dintre cei condamnaţi ispăşeau pedepse mai lungi de 10 ani.

Mortalitatea medie era de 28 de morţi la 10.000 de deţinuţi, iar sinuciderea era motivul a 24% din toate decesele. Media de bani cheltuiţi zilnic pentru un deţinut a fost 93 de euro în 2010, cu toate că au existat diferenţe importante între ţări (de la 3 la 750 de euro(, conform raportului.

Potrivit aceleiaşi surse, România se numără printre cele 34 de ţări, din 51 analizate, care la 1 septembrie 2011 aveau cea mai mare rată a populării penitenciarelor, cu 139,3 deţinuţi la 100.000 de locuitori, în condiţiile în care media europeană în acel an era de 122,2 deţinuţi la 100.000 de locuitori. Vârsta medie a deţinuţilor în ţara noastră era la aceeaşi dată de 34 de ani. Din totalul deţinuţilor (29.823), 1.356 erau femei (4,5%) din care 11 (0,8%) de origine străină. Din totalul deţinuţilor, străini erau 208 (0,7%). În România, 5.696 de deţinuţi se aflau în închisoare pentru omor, 537 – pentru atacuri, 1.652 – pentru viol, 92 – pentru alte agresiuni sexuale, 4.712 – pentru furt, 8.296 pentru alte tipuri de tâlhării, 50 – pentru infracţiuni economice, 1.100 – pentru droguri, 2 – pentru terorism, 114 – pentru crimă organizată şi 4.027 pentru alte infracţiuni.
Sursa: Agerpres

Te-ar putea interesa și: