În cadrul unui seminar organizat în comun de Institutul Naval american și Centrul pentru studii strategice și internaționale, viceamiralul Andrew Lewis, comandantul Flotei a II-a americane, a declarat că în 2019 s-a înregistrat o intensificare a activităților flotei ruse în Oceanul Atlantic, inclusiv dislocarea unor tipuri moderne de submarine echipate cu noi sisteme de armament și care pot naviga silențios. Acesta atrage atenţia că submarinele rusești echipate cu rachete balistice nucleare sau cu încărcătură convențională, cum ar fi rachetele hipersonice Zircon, pot amenința fără probleme Coasta de Est a SUA.

Mai multe evenimente desfășurate anul trecut, implicând nave de suprafață și submarine rusești, au arătat cu claritate interesul Rusiei pentru executarea de operații navale în Oceanul Atlantic, zonă de comunicații maritime considerată de interes vital în cazul unui conflict european, scrie global-def.com.

În octombrie 2019, Serviciul de informații militare norvegian – Etterretningstjenesten a monitorizat cel mai mare exercițiu cu submarine al flotei ruse de la sfârșitul Războiului Rece, la care au participat cel puțin 10 submarine, dintre care 8 cu propulsie nucleară, inclusiv două submarine de atac cu propulsie nucleară. Experţii au apreciat că scopul exercițiului a fost să demonstreze posibilitățile marinei ruse de dislocare a unui număr mare de submarine în Oceanul Atlantic, care să acționeze timp îndelungat în zonă și să evite descoperirea de către grupările navale NATO.

Exercițiul a constituit și o oportunitate pentru submarinele rusești pentru a se antrena în zona GIUK – abreviere pentru culoarele maritime, extrem de largi, dintre Groenlanda și Islanda și dintre Islanda și Marea Britanie, care permit tranzitarea navelor dinspre/înspre Marea Norvegiei și zona Atlanticului de Nord. Totodată, flota rusă a demonstrat posibilitățile de menținere a unei prezențe defensive agresive în largul coastelor norvegiene, de unde poate executa lovituri cu rachete asupra țărilor NATO, și de protejare a propriile baze navale din regiunea de nord-vest a țării, inclusiv raioanele de tragere pentru submarinele nucleare purtătoare de rachete balistice intercontinentale, care pot naviga și sub calota polară.

Kremlinul face achiziţii tot mai performante

În toamna lui 2019, mai multe submarine, nave și avioane de patrulare au încercat fără succes, timp de mai multe săptămâni, să localizeze submarinul nuclear Severodvinsk – prima navă a clasei Yasen (Proiect 885), după ce s-a semnalat că a ieșit în patrulare în Atlanticul de nord. Intrată în servicul activ în iunie 2014, nava care poate transporta, printre altele, până la 40 de rachete de croazieră 3M-54 Kalibr (cu o rază de acțiune estimată la 1.500-2.500km, pentru versiunea de atac asupra țintelor terestre), este cunoscută pentru semnătura acustică scăzută.

Rusia mai are în construcție alte două nave din versiunea modernizată a acestui submarin – clasa Yasen M (Proiect 885M) – și dorește construirea a cel puțin șase asemenea nave. Clasa Yasen M este echipată cu un reactor nou care dispune de un sistem de răcire modern despre care se spune că reduce și mai mult zgomotul generat de submarin. În dezvoltare se mai află și noua clasă Husky de submarine nucleare de atac.

În aprilie 2019, marina rusă a lansat și un submarin cu destinație specială K-139 Belgorod (Proiect 09852). Nava dispune de capabilități de culegere a informațiilor și se bănuiește că poate transporta noua și controversata torpilă cu propulsie și încărcătură nucleară Poseidon, unul din cele șase proiecte de arme avansate dezvăluite de președintele rus Putin în martie 2018.

Belgorod este doar unul din submarinele flotei ruse cu destinație specială, care mai include și  submarinul Losharik (Proiect 10831) – specializat în culegerea de informații. Acesta a fost grav avariat de un incendiu, în iulie 2019, dar marina rusă dorește repararea acestuia și întoarcerea în serviciul activ. Rusia mai dispune de două clase moderne de submarine de atac cu propulsie dieselelectrică, Varshavyanka sau Kilo Modernizat (Proiect 636) și Lada (Proiect 677). Șase nave din clasa Varshavyanka sunt în prezent în construcție, iar prima navă a clasei – Petropavlovsk-Kamchatsky – a fost lansată la apă în martie 2019. Submarinele din clasa Lada (sau St. Petersburg) se disting prin silențiozitatea ridicată, fiind echipate cu sistemul de propulsie independent de aer – AIP (Air Independent Propulsion).

Navă specializată în culegerea de informații

Intensificarea activității flotei ruse în zona Atlanticul de nord nu se limitează doar la submarine. Viceamiralul Lewis a relatat cum în decembrie 2019, USS Mahan (DDG-72), un distrugător purtător de rachete din clasa Arleigh Burke (echipat cu sistemul AEGIS), a primit ordinul să-și întrerupă antrenamentele la care participa și să monitorizeze nava specializată în culegerea de informații Viktor Leonov din clasa Vishnya. Nava rusă, care în ultimii ani a executat numeroase misiuni în apele internaționale, a părăsit coasta de est a SUA spre sfârșitul anului.

La începutul anului 2019, marina americană a monitorizat prin Marea Caraibilor prima fregată din clasa Amiral Gorshkov (Proiect 22350), una din cele mai moderne nave din flota rusă, intrată în serviciul activ în iulie 2018, adică la aproape zece ani de la lansarea la apă.

Intensificarea operațiilor navale ruse este, fără îndoială, rezultatul introducerii, în iulie 2015, a noii ”Doctrine maritime a Federației Ruse”, pentru a reflecta mai bine schimbările geopolitice internaționale, explică global-def.com. Doctrina identifică șase ”regiuni de interes” pentru politica navală rusă – Oceanul Atlantic (inclusiv stabilirea unei prezențe navale permanente în Marea Mediterană)Oceanul Arctic, Antarctica, Marea Caspică, Oceanul Indian și Oceanul Pacific – cu efortul principal pe primele două.