Postul Crăciunului. Ce nu ai voie să faci timp de 40 de zile. Reguli alimentare, zile cu dezlegare la pește și restricții privind organizarea evenimentelor

Postul Crăciunului din 2025 începe pe 15 noiembrie și marchează debutul unei perioade de 40 de zile dedicate rugăciunii, cumpătării și pregătirii sufletești pentru una dintre cele mai importante sărbători creștine. Considerat un post al bucuriei și al nădejdii, acesta păstrează rânduieli vechi de secole, stabilite încă din 1166, și include reguli alimentare, zile cu dezlegare la pește și restricții privind organizarea evenimentelor festive.

Postul Nașterii Domnului, cunoscut în tradiția ortodoxă drept Postul Crăciunului, marchează începutul perioadei de pregătire pentru una dintre cele mai mari sărbători ale anului. În 2025, postul va începe sâmbătă, 15 noiembrie, și se va încheia în seara de 24 decembrie. Este al doilea mare post ca durată și importanță din calendar, după Postul Paștelui, și una dintre cele mai respectate perioade de către credincioși.

Semnificația Postului Crăciunului: o perioadă a bucuriei și a așteptării

Postul Nașterii Domnului este considerat o perioadă luminoasă, spre deosebire de Postul Mare, care are un caracter mult mai auster. În aceste 40 de zile, credincioșii sunt chemați să îmbine rugăciunea cu abținerea alimentară, milostenia și fapta bună.

Postul amintește nu doar de așteptarea venirii lui Mesia de către patriarhii și drepții Vechiului Testament, ci și de postul de 40 de zile al lui Moise pe Muntele Sinai, când acesta a primit Tablele Legii. În tradiția creștină, perioada este asociată cu pregătirea sufletului pentru primirea Luminii care se naște în lume la Crăciun.

Când începe Postul Crăciunului în 2025 și de ce se lasă secul pe 14 noiembrie

Potrivit rânduielilor ortodoxe, Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului are loc pe 14 noiembrie. Dacă data cade într-o zi de miercuri sau vineri, când oricum sunt zile de post, rânduiala prevede ca intrarea în post să aibă loc chiar în 14 noiembrie, fără o zi de dezlegare înainte.

În 2025, postul începe oficial pe 15 noiembrie, însă tradiția legată de Lăsatul Secului rămâne neschimbată.

Instituirea oficială a duratei celor 40 de zile a avut loc în anul 1166, în cadrul Sinodului de la Constantinopol, prezidat de patriarhul Luca Hrisoveghi. Atunci au fost stabilite atât durata postului, cât și rânduielile care se aplică până astăzi.

Ce alimente sunt interzise în Postul Crăciunului

În acest post, credincioșii renunță la:

-carne
-produse lactate
-brânzeturi
-ouă

Regimul alimentar este bazat pe fructe, legume, semințe, cereale și preparate de origine vegetală. Spre deosebire de Postul Mare, rânduiala este mai blândă, reflectând caracterul luminos al perioadei.

Postul nu se reduce doar la abținerea de la anumite alimente. Este vorba și despre o disciplină spirituală, care presupune rugăciune, iertare, evitarea conflictelor, dar și implicarea în acte de milostenie.

Zilele cu dezlegare la pește: cum sunt stabilite și ce simbolizează

Biserica a rânduit mai multe zile în care credincioșii pot consuma pește, ulei și vin. Între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) și 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul), în fiecare sâmbătă și duminică se acordă dezlegare la pește.

Aceste dezlegări sunt considerate momente de bucurie în cadrul postului, marcând evenimente importante din viața Maicii Domnului și din tradiția creștină. După 20 decembrie, postul devine mai strict, accentuând apropierea sărbătorii Nașterii Domnului.

Ce evenimente nu se organizează în perioada postului

Conform rânduielilor bisericești, în timpul Postului Crăciunului nu se săvârșesc:

-cununii religioase
-botezuri cu caracter festiv
-petreceri de amploare

Motivul este acela că postul este dedicat liniștii, rugăciunii și introspecției. Evenimentele cu caracter festiv sunt considerate nepotrivite în această perioadă.

Pregătirea sufletească: spovedanie, împărtășanie și fapte de milostenie

Postul Crăciunului este, în esență, un timp în care credincioșii sunt încurajați să-și analizeze conștiința, să se apropie mai mult de Biserică și să-și îndrepte viața spirituală. Spovedania și împărtășania sunt două dintre practicile centrale ale perioadei, fiind considerate momente de curățire și eliberare interioară.

Milostenia este, de asemenea, un element definitoriu. Tradiția spune că postul fără fapte bune este incomplet, motiv pentru care credincioșii sunt îndemnați să ajute persoanele aflate în nevoie.

Crăciunul, finalul călătoriei duhovnicești

Cele 40 de zile de post se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, când credincioșii așteaptă sărbătoarea Nașterii Domnului. Pentru mulți, postul reprezintă o perioadă de transformare, de liniște și de regăsire, care culminează cu una dintre cele mai iubite sărbători ale creștinătății.