'Acum suntem undeva la 20% din totalul pasivelor sistemului bancar, altele decât elementele de capital, care ar trebui chiar să crească, să fie acoperitoare – şi sunt acoperitoare în acest moment. În 2011 – 2012, (dependenţa de finanţarea de la băncile -mamă – n. r.) era de 24 – 25% din totalul pasivelor din sistem, mult mai mare atunci la băncile cu capital grecesc, faţă de băncile cu altă origine a capitalului. A scăzut cam cu 5% din totalul pasivelor din sistemul bancar, fiind înlocuită cu surse de finanţare stabile, din interiorul ţării, depozite în mod special – şi dependenţa s-a redus', a explicat Cristian Popa.
Precizările au fost făcute în contextul în care BNR are ca obiectiv reducerea rezervelor minime obligatorii, atât la lei, cât şi la valută, la nivelurile practicate de Banca Centrală Europeană.
Oficialul BNR nu a menţionat, însă, un orizont de timp pentru atingerea acestui obiectiv. În opinia sa, o parte din valuta eliberată din rezervele minime obligatorii ar putea fi folosită de bănci la rambursarea finanţărilor de la băncile mamă.
Potrivit lui Popa, una dintre vulnerabilităţile economiei româneşti constă în nivelul datoriei externe private care 'nu este mică' şi ar fi bine să 'o vedem scăzând treptat'.
'Vedem un câmp în continuare ca acest proces (de reducere a dependenţei băncilor de finanţarea de la băncile mamă – n. r.) să continue, totul este ca el să continue în mod ordonat. Nu vrem să vedem un proces prea rapid pentru că, deşi o scădere a datoriei externe în valută este de dorit în timp, presiunea care s-ar putea pune pe resursele interne, dacă mişcarea se face prea repede, ar fi în contratimp cu capacitatea economisirilor interne de a creşte gradual', a mai spus viceguvernatorul BNR.
SURSA: Agerpres
