isi anunta demisia si din functia de membru in Consiliul de Administratie i-a luat prin surprindere atat pe adversarii sai, cat si pe sustinatori. Consternarea in randul acestora din urma a fost totala, unii dintre ei spunand chiar ca „ne vom gandi daca mai ramanem actionari sau vom vinde participatiile pe care le avem”. Cumparatori exista insa pentru actiunile Bancii Transilvania, unul dintre ei fiind SIF Banat-Crisana, care s-a aratat deosebit de interesata de noi achizitii. Reprezentantul in AGA al acestei institutii a propus chiar ca data de referinta pentru acordarea de actiuni gratuite sa fie 20 august, si nu 15 martie, cum era stabilit initial, in felul acesta institutia financiara putand sa dobandeasca noi actiuni la Banca Transilvania.
De fapt, totul a inceput o data cu venirea Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) ca actionar la Banca Transilvania (BT), fapt care s-a petrecut in septembrie 2001. Atunci, in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) s-a votat intrarea BERD ca actionar semnificativ cu o detinere de 15% din capitalul social (cel mai important actionar, tinand cont ca restul actionarilor nu detinea mai mult de cinci procente din capitalul BT). Reprezentantii BERD mai intai, si apoi din ce in ce mai multi actionari importanti (avand cote de participare intre 0,5 si 4,99%) au considerat ca segmentul creditarii ar trebui sa capete o mai mare importanta in viitor, in ceea ce priveste activitatea Bancii Transilvania, fapt cu care Iosif Pop, pe atunci presedintele si directorul general al bancii, nu a fost in totalitate de acord. Roberto Marzanati, reprezentantul BERD si actualul presedinte al Consiliului de Adminstratie, declara de altfel: „Am avut vederi diferite in anumite aspecte legate de activitatea bancii.”
Atitudinea lui Iosif Pop, in perioada in care a detinut conducerea Bancii Transilvania, ar putea fi considerata mai degraba prudenta, in sensul ca o mare parte din activele bancii au fost orientate spre plasamente in titluri de stat sau pe piata interbancara, investitii recunoscute ca profitabile si cu grad de risc scazut, mai ales daca le comparam cu plasamentele in credite. Aceasta atitudine a fost insa extrem de nimerita pentru perioda respectiva, dupa cum apreciaza o serie de surse din mediul bancar romanesc. „Faptul acesta se poate vedea si in performantele bancii. Banca Transilvania este la ora actuala una din cele mai profitabile banci. In plus este si „curata”, in sensul ca nu are probleme care ar putea sa o afecteze in viitor”, declara vicepresedintele unei banci care opereaza in Romania.
Scaderea rentabilitatii titlurilor de stat si a plasamentelor pe piata interbancara facea insa necesara o schimbare de strategie, toata lumea, inclusiv Iosif Pop si sustinatorii sai din AGA, fiind de acord ca ar fi nevoie de o reorientare catre partea de creditare. Divergentele aparute intre conducerea bancii in frunte cu Iosif Pop si o parte din actionari, pe de-o parte, si reprezentantii BERD si alti actionari importanti, pe de alta parte, proveneau insa din ritmul si in care ar trebui sa creasca activitatea de creditare si modul in care se va realiza aceasta crestere.
In AGA care a avut loc in luna aprilie, BERD a reusit sa-si impuna punctul de vedere printr-o manevra extrem de abila: Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare a propus, iar AGA a votat, ca functiile executive (cea de director general, spre exemplu) si cele de control (membru in Consiliul de Administratie – CA) sa se separe, domnul Pop fiind nevoit sa opteze pentru una dintre functii (fie director general, fie membru in CA). Pana la urma, functia care i-a revenit a fost cea de membru in CA. Tot atunci, presedinte al CA a devenit domnul Roberto Marzanati, reprezentantul BERD. Toate acestea nu ar fi fost insa posibile daca BERD nu ar fi obtinut sprijinul unor actionari importanti ai Bancii Transilvania (SIF Banat-Crisana, spre exemplu, care in schimbul sprijinului acordat a primit un loc in Consiliul de Administratie, Horia Ciorcila, patronul firmei Astral etc.). La ultima AGA, cea care a avut loc pe 3 septembrie a.c., Pop spera probabil intr-o „intoarcere de situatie”, dupa cum declara unul din actionarii bancii, in sensul ca punctul sau de vedere sa fie apreciat favorabil de catre actionari si, eventual, el sa reia din nou functia de director general, fapt care nu s-a intamplat insa. In aceste conditii, in care BERD si cei adunati in jurul acesteia obtineau aproape invariabil intre 70% si 80% din voturi, Iosif Pop a considerat, probabil, cauza pierduta si a hotarat sa-si inainteze demisia din CA. Ramane insa in continuare actionar la Banca Transilvania. De altfel, la AGA de saptamana trecuta a fost schimbat statutul bancii, special pentru ca Robert Marzanati sa poata fi legal presedinte.
Noua strategie a BERD prevede atingerea, pana in 2005, a unei cote de piata de 7% la nivel national si consolidarea pozitiei detinute in Transilvania. „In unele orase transilvanene avem o cota de piata de 30%. Vom apara aceasta pozitie. Nu vom neglija insa nici extinderea la nivel national. Vom sacrifica o parte din profit, daca este necesar, daca este in beneficiul investitorilor. Vom investi in tehnologie, in modernizarea sediilor”, declara domnul Marzanati. In domeniul creditarii, Banca Transilvania va adopta o atitudine agresiva. „Managerii de sucursale vor avea propriile obiective. Trebuie sa gasim noi clientii buni”, a conchis Roberto Marzanati.
Pentru primele opt luni ale lui 2002, structura activelor bancii era orientata astfel: 45% credite, 13% titluri de stat, 37% in activitati de trezorerie si 5% in valori mobiliare. Obiectivele financiare stabilite prin plan au fost atinse in totalitate pana in acest moment.
Strategia BERD
· Politica ofensiva de castigare de noi clienti (clienti mai putini, dar mai mari si cu bune performante financiare).
· Stabilirea de obiective de atins pentru managerii de sucursale.
· Consolidarea pozitiei detinute in Transilvania. Extindere limitata la nivel national.
· Dezvoltarea activitatii de creditare.
· Investitii mari in tehnologie, trainingu-uri ale personalului, sedii, etc. Profituri mai mici.
· Concentrarea deciziilor ce tin de strategia bancii in favoarea Consiliului de Administratie si a investitorilor mai importanti.
Strategia promovata de Iosif Pop
· Crestere lenta (organica) a activitatii bancii la nivel national. Marirea bazei de clienti.
· Dezvoltare moderata a activitatii de creditare, pastrandu-se aproximativ aceeasi metodologie din prezent de acordare a imprumuturilor (foarte prudenta).
· Investitii moderate. Profituri mai mari, distribuite actionarilor sub forma de actiuni gratuite (asa s-au petrecut lucrurile in ultimii patru ani).
· Concentrarea deciziilor la nivelul conducerii executive si al Adunarii Generale a Actionarilor.
