"O să ajungem ca această creştere de salarii să se ducă în importul de mere poloneze, nu în producţia mai mare de mere româneşti, pentru că în paralel cu creşterea salariilor nu suntem preocupaţi şi să creăm capacităţi de depozitare a merelor româneşti, de refrigerare, iar acelaşi lucru şi pentru salariul minim. Sigur, salariul minim, de exemplu, la nivel de Bucureşti, este suportabil, dar ce te faci cu regiunile sub-dezvoltate ale României, în care firmele se chinuie să plătească salariul minim? Trebuie ca atunci când te gândeşti să creşti salariul minim, în paralel, simultan cu asta, să te preocupe să duci business şi la Vaslui, să creezi o autostradă, sau un drum naţional, ca să faci business atractiv. Există o logică economică, nu te duci înainte cu măsurile de consum, fără să dublezi cu măsurile care asigură că acest consum se duce în producţie românească", a spus Pogonaru. 

Întrebat ce înseamnă acest impozit pentru cifra de afaceri, preşedintele AOAR a spus că se află în continuare în procesul de colectare de date. 

"Suntem în procesul de colectare de date. Nu înseamnă pentru toată lumea rău sau nu înseamnă pentru toată lumea bine, dar ceea ce vedem şi ce s-a întâmplat în alte părţi este că, de exemplu, distribuitorii de toate felurile, în principiu, sunt afectaţi. Cei care pornesc business-uri noi şi care au o perioadă la început, în care fac pierderi, până să ajungă să facă profituri, dar au cifre de afaceri foarte mari, vor fi afectaţi. Până la urmă datele nu sunt exacte, dar s-a gândit cineva, chiar vrem să stimulăm într-adevăr Petrom şi să sancţionăm Dacia? Că se pare că cifrele arată astfel de lucruri", conform preşedintelui AOAR. 

Întrebat dacă mai sunt şi alte state membre ale UE care au un asemenea impozit, Pogonaru a răspuns că nu. 

"Nu există state membre ale UE care să aibă astfel de impozite. Din câte am înţeles, Curtea Europeană de Justiţie s-a pronunţat în cazul Ungariei, într-o speţă similară privind retailul, impozitul pus numai pentru retail, nerecomandând un astfel de impozit", a explicat Florin Pogonaru. 

Întrebat dacă mai cunoaşte vreun stat european care să aibă o taxă de solidaritate, acesta a răspuns că există Grecia. 

Noul program de guvernare postat joi pe site-ul Camerei Deputaţilor prevede măsuri precum înlocuirea impozitului pe profitul companiilor cu un impozit pe cifra de afaceri, posibil în trei trepte, amânarea pentru 2019 a reducerii TVA de la 19% la 18%, extinderea, de anul viitor, a cotei reduse de TVA de 5% şi în cazul vânzării de locuinţe sub 120 mp, majorarea la 1% din cifra de afaceri a tarifelor percepute de reglementatorii pieţelor de energie şi de telecomunicaţii, ANRE şi ANCOM, şi o taxă de solidaritate care ar putea fi plătită de angajaţii cu salarii nete mai mari de 14.500 de lei. De asemenea, se are în vedere diferenţierea salariului minim în funcţie de studii. 

AGERPRES