Roxana Bojariu, climatolog, a explicat că furtuna sau alte astfel de fenomene nu vor mai reprezenta excepții, iar orașele, nepregătite pentru aceste transformări, sunt tot mai vulnerabile. Aceasta a avertizat că „nu vom scăpa de ploi”, iar în săptămâna următoare ar putea urma episoade similare.

Furtuna a făcut prăpăd

Capitala s-a aflat luni după-amiază sub cod portocaliu de vreme severă, iar consecințele au fost resimțite rapid: străzi inundate, zeci de copaci căzuți, drumuri blocate, un mall evacuat și sute de intervenții ale pompierilor. Furtuna a făcut prăpăd.

Au fost semnalate peste 600 de situații de urgență, iar două persoane au fost luate de viitură în apropierea Bucureștiului.

Atmosfera încărcată și un front rece – rețeta unui „potop”

Potrivit climatologului, furtuna a avut toate ingredientele pentru a deveni devastatoare. Ea a explicat că solul era deja saturat din cauza ploilor anterioare, temperaturile depășeau valorile normale pentru începutul lunii iunie, iar un front rece venit la altitudine a destabilizat complet atmosfera. Roxana Bojariu a susținut că aerul cald prezent la nivelul solului a fost brusc înlocuit de aer rece, iar această diferență a dus la intensificarea fenomenelor meteorologice.

„Ca intensitate, e clar că am depășit un nivel destul de înalt și vorbim de un fenomen ca natură, normal pentru perioadă: furtunile de vară, cu precipitații abundente sunt ceva normal, numai că intensitatea a fost peste ceea ce eram obișnuiți sau peste ceea ce evaluăm din arhive, dacă ne uităm cu mai multe decenii în urmă.

Și e clar un răspuns local la încălzirea globală, o atmosferă mai caldă are o cantitate sporită de vapori de apă, vapori care alimentează sistemele de vreme”, a declarat Bojariu.

Specialista a mai afirmat că în atmosferă se acumulaseră mari cantități de vapori de apă, iar această „combustie” a dus la o ploaie torențială extrem de intensă într-un interval scurt de timp. Ea a declarat că, deși furtunile de vară nu sunt ieșite din comun, intensitatea cu care acestea se manifestă este net superioară față de trecut și poate fi corelată cu efectele încălzirii globale.

„Aveam vapori de apă, pentru că plouase și înainte și, pe de altă parte, temperaturile înalte au evaporat și apa din sol, așa că am avut combustibil foarte mult pentru un potop, când condițiile specifice s-au aliniat.

Am avut de-a face și cu o instabilitate atmosferică accentuată de faptul că am avut un front rece care a adus la înălțimi mai mari aer mai rece, aerul cald a fost înlocuit de acest aer mai rece și evident lucrurile au fost mult amplificate”, a explicat Bojariu la Digi24.

Orașele amplifică efectele și nu sunt pregătite pentru schimbare

Climatologul a subliniat că nu doar Capitala se confruntă cu astfel de probleme, ci și alte mari orașe din Europa, precum cele din Spania și Italia. Totodată, a menționat că în România sunt numeroase zone urbane care, în condiții similare, suferă inundații frecvente. Infrastructura actuală joacă un rol negativ major – sistemele de canalizare sunt învechite și depășite, iar spațiile betonate nu permit infiltrarea apei în sol, favorizând acumularea la suprafață.

Bojariu a explicat că orașele contribuie atât la agravarea schimbărilor climatice – fiind mari emițători de gaze cu efect de seră – cât și la amplificarea efectelor locale ale acestora, prin lipsa spațiilor verzi și a soluțiilor de adaptare. Ea a susținut că orașele trebuie să fie privite nu doar ca parte a problemei, ci și ca parte a soluției, prin integrarea unor mecanisme eficiente de colectare a apei pluviale, dezvoltarea pădurilor urbane și crearea de centuri verzi.

„Orașele, din păcate, sunt pe de o parte și sursă a cantități mari de gaze cu efect de seră, în principal orașele emit cel mai mult, dar pe de altă parte reacționează și amplifică schimbarea climatică local, datorită mediului artificial construit.

Așa cum s-a și evidențiat până acum, pentru că apa nu mai are unde să se infiltreze. Dar sunt soluții, așa că orașul e parte a problemei și ar trebui să îl facem și parte a soluției”, a spus Bojariu.

Avertismente pentru viitorul apropiat

Chiar dacă temperaturile au mai scăzut după furtuna de luni, climatologul a atras atenția că pericolul nu a trecut. Potrivit acesteia, săptămâna următoare ar putea aduce din nou episoade de vreme severă, fiind necesară monitorizarea atentă a prognozelor meteo și utilizarea nowcasting-ului – prognoza meteorologică pe termen foarte scurt – pentru a anticipa fenomenele extreme.

„Vom avea o perioadă un pic mai liniștită zilele ce urmează, pentru că s-a mai răcit un pic, dar nu vom scăpa de ploi. Săptămâna viitoare am putea avea iarăși fenomene de acest tip. Dar evident, trebuie să urmărim prognozele.

Cu cât ne apropiem, cu atât vedem mai clar și nowcastingurile sunt foarte importante, pentru că furnizează detalii despre fenomenele extreme”, spune specialistul.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a confirmat că fenomenul de luni nu a fost unul izolat și a admis că orașele românești sunt insuficient pregătite pentru a face față unui climat tot mai imprevizibil și agresiv. Oficialul a subliniat necesitatea regândirii infrastructurii urbane pentru a reduce riscurile generate de fenomenele meteorologice extreme.