Plata salariilor profesorilor și burselor elevilor

Ministrul Educației, Daniel David, le-a reamintit sindicatelor din educație care i-au cerut demisia că anul școlar 2025-2026 va începe cu măsuri de criză fiscal-bugetară, impuse pentru a asigura plata salariilor profesorilor și burselor elevilor și pentru a menține stabilitatea sistemului educațional.

Conform lui, aceste măsuri de criză fiscal-bugetară sunt intervenții necesare pentru funcționarea sistemului educațional, aprobate în Acordul Politic al Coaliției și în Programul de Guvernare. De altfel, implementarea lor s-a făcut cu consultarea profesorilor, sindicatelor, elevilor și societății civile, preluând multe sugestii constructive venite chiar în contextul protestelor sindicale.

El a lansat un apel la trecerea de la logica austerității la una a dezvoltării, care să includă creșterea atractivității salariilor, angajarea de specialiști și modernizarea infrastructurii educaționale.

„Inevitabil, în astfel de situații de criză apar controverse și păreri diferite asupra soluțiilor. Dar, așa cum am mai afirmat public, putem ieși din această situație doar împreună, prin solidaritate și cu acțiuni raționale și decente, fără a lăsa ca poziționările diferite să devină animozități sau reacții care afectează imaginea noastră socială și funcționarea sistemului nostru de educație. O facem pentru noi, dar, mai ales, pentru viitorul copiilor noștri.

Știu că ați avut multe întrebări și îngrijorări. Am ales să comunic mai puțin în perioada evaluărilor internaționale pentru a nu stimula controverse care puteau afecta echilibrul financiar al țării. În aceeași logică, un alt motiv a fost dorința de a mă asigura că obiectivul cel mai important – plata salariilor și burselor până la sfârșitul anului – se va realiza și în contextul acestor evaluări internaționale. Acum, însă, este momentul să discutăm foarte direct despre toate măsurile.”, a spus oficialul român, potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Educației și Cercetării.

Structura anului școlar 2025 2026

Anul școlar 2025-2026 va fi plin de schimbări. Printre modificări se numără:

Creșterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână ne menține în general în zona mediei Uniunii Europene (aprox. 20 de ore de predare/săptămână, cf. unui raport Eurydice, 2021 – Teacher in Europe…) și a altor țări vestice cu un model mai apropiat nouă (ex.: Franța; Spania, Irlanda). Această creștere duce la o mai mare interacțiune a elevilor cu profesori calificați, dar trebuie să vină cu o reducere a încărcării birocratic-administrative asupra cadrelor didactice pentru diferența de timp din timpul total de lucru (ex.: în medie 4 ore de predare la 8 ore timp de lucru zilnic), demers deja început.

Reorganizarea rețelei școlare a dus la o reducere a fragmentării acesteia (cu aproximativ 8,1%) și la o mai mare flexibilitate în crearea normei didactice (ex.: fără a mai fi partajată administrativ în mai multe unități școlare cu personalitate juridică), dar trebuie testată în acest an, iar eventualele disfuncționalități pot fi corectate pentru anul școlar 2026 – 2027. În acest proces, fiecare unitate teritorial administrativă (ex.: comună) a rămas cu cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, indiferent de numărul de copii, iar acolo unde s-au făcut reorganizări, copiii și personalul didactic/administrativ au rămas în aceeași structură.

Regândirea limitelor pentru clasele de elevi nu a dus la schimbări dramatice, majoritatea claselor aflându-se între limitele minime – maxime, astfel încât nu au fost modificări majore (ex.: la nivel de învățământ primar și gimnaziu s-au reorganizat clasele cu 8 – 9 elevi, adică 0,5% din numărul total de clase). În plus, s-au mai redus unele situații mai puțin obișnuite. Spre exemplu, eliminăm situațiile din anul școlar 2024 – 2025, unde am avut la nivel național, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi.

Fondul de burse

Fondul de burse va fi mai mare decât în anul 2022 – 2023, fără a se putea însă compara cu fondurile de burse din 2023 – 2024 / 2024 – 2025 (când contextul politic și legislativ a fost altul).

Regândirea valorii plății cu ora (ca opțiune voluntară a cadrului didactic) s-a aliniat cu valoarea din ora de salariu pentru timpul total de lucru. În viitor, se pot analiza valori diferențiate, în funcție de contexte specifice.

Pe termen scurt, se dorește implicarea cadrelor didactice pensionate și o bună planificare bugetară pentru 2026, inclusiv implementarea PNRR renegociat, mai spune el. Pe termen mediu, obiectivul este asigurarea unui salariu de start atractiv pentru debutanți. Pe termen lung, se vizează alocarea a 15% din bugetul general pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare.

„Deși sunt secundare acum – prima linie fiind reprezentată de măsurile de criză, pentru a putea avea un sistem care funcționează -, măsurile de reformă pe linia Raportului QX continuă și se vor accentua pe măsură ce depășim criza fiscal-bugetară, în zona preuniversitară cele mai avansate fiind legate de curriculum, iar la nivelul învățământului superior și cercetării, cele legate de procesul de evaluare și de reorganizare a arhitecturii acestor sisteme”, a spus oficialul român.